Unde pierzi din greutate primul mascul, Urşii polari pierd în greutate din cauza topirii gheţarilor din Arctica - keracalita-jaristea.ro
Hartert, - cuibărește în LibanSiriaIsrael și vestul Iordaniei. Probabil migrează pe distanțe scurte. Hirundo rustica tytleri Jerdon, - cuibărește în sud-centrul Siberiei de la fluviul Enisei spre est până în Iacutiala sud până în nordul Mongoliei Interioare ; iernează în estul Indiei și sud-estul Asiei.
- Tantarii sunt femele si masculii.
- Cotinuare din numarul
- Este, de asemenea, cel mai înalt animal cu copita după o girafă.
- Pot sa slabesc cu lupta corporala
- Distribuie pe Facebook Creșterea gâștelor se înscrie în categoria afacerilor care pot fi pornite în mediul rural cu puțin efort și cu un cost nu foarte mare.
- 46 de ani pierd in greutate
- Pierderea de grăsime și disfuncție erectilă
- В комнате было очень тихо -- так тихо, что Олвину слышны были странные жалостные звуки, издаваемые в полях за поселком какими-то неведомыми ему животными.
Hirundo rustica saturata Ridgway, - cuibărește în estul Rusiei în Kamceatka și pe coasta Mării Ohotskla sud până în bazinul mijlociu al Amurului ; iernează în sud-estul Asiei. Hirundo rustica mandschurica - cuibărește în nord-estul Chinei ; iernează în sud-estul Asiei.
11 lucruri fascinante despre pinguini. Au toată viaţa acelaşi partener, iar masculii clocesc ouăle
Hirundo rustica gutturalis Scopoli, - cuibărește în estul Himalaieisudul, centrul și estul ChineiCoreea și în cursul inferior al Amuruluispre est până în Insulele KurileJaponia și Taivanși posibil neregulat în Kamceatka ; iernează în sudul și sud-estul Asiei, la sud până în nordul Australiei.
Distribuția subspeciilor În România și Republica Moldova cuibărește subspecia Hirundo rustica rustica, care este prezentă mai ales în localități și în apropierea acestora, răspândirea sa fiind destul de uniformă.
Populația cuibăritoare din România este apreciată la În România primele exemplare sosesc la sfârșitul lunii martie în partea de sud a țării, iar spre nord și în interiorul Carpaților sosesc în prima și a doua decadă a lunii aprilie. Plecarea spre locurile de iernare are loc în septembrie, putându-se observa în sudul țării și Dobrogea până în a doua decadă a lunii octombrie.
Reproducția la porumbei - Morfofiziologia aparatului genital și comportamentul sexual
Descrierea[ modificare modificare sursă ] Rândunica după H. III" Rândunelele au ciocul mic, dar gura prezintă o deschidere largă pentru a putea captura din zbor insectele, singura lor hrană. Picioarele, mici, sunt folosite mai ales la cățăratul pe ziduri, mai rar pentru a sta pe ramuri.
Are o lungime de 16,0 unde pierzi din greutate primul mascul în medie 18 cm și o greutate de g extreme g. Ultimul din dreapta Subspecia Hirundo rustica savignii. Mascul adult. Fruntea, bărbia și partea inferioară a gâtului sunt brun-roșcate roșu-cărămiziicaractere dificil de distins în zbor și de la distanță.
Pe piept un colier lat albastru-închis care formează o dungă pectorală transversală cu reflexe metalice, uneori cu câteva pene castanii; această dungă contrastează evident cu pieptul, albicios sau roșcat. Restul părților inferioare, inclusiv tectricele subcodale și subalare, albicioase, alb-gălbui sau alb-brunii. Aripile și coadă sunt negre sau negru-brunii cu reflexe metalice mai slabe. Coada net bifurcată cu rectricele laterale foarte alungite.
La mascul rectricele laterale variază între 95 și mm. Distanța dintre vârful rectricei celei mai lungi comparată cu cea mai scurtă este de la 51 mm până la 99 mm. Pe steagul intern al rectricelor cu excepția perechii mijlocii se află pete albe mici, ovale sau cuneiforme, dimensiunile cărora se măresc spre partea laterală a cozii, aceste pete sunt clar vizibile atunci când pasărea își etalează rectricele.
Ciocul este scurt și negricios, lățit la bază. Picioarele sunt scurte, slabe, negricioase. Irisul este brun închis. Femela este unde pierzi din greutate primul mascul puțin lucioasă, are un penaj mai puțin colorat, cu reflexe albastre mai puțin pronunțate decât la mascul. Rectricele laterale ale cozii sunt mai scurte; dunga pectorală este spălăcită la culoare, cu reflexe metalice slabe. La femelă rectricele laterale au mm; vârful rectricelor laterale depășește restul cozii cu mm. Femela se poate stabili după zona de clocire de pe abdomen și piept care este aproape lipsită de fulgi, uneori pe partea laterală a abdomenului este puțin puf; din cauza vaselor de sânge zona este roșcată.
Dunga pectorală brună-închis fără reflexe. Coada scurtă, rectricele laterale scurte, depășesc puțin marginea cozii.
Rândunica după H. Acesta din urmă se distinge ușor prin târtița de culoare castanie brun-roșcată și subcodale negre. Gâtlejul și pieptul sunt palide și nu întunecate ca la rândunică.
Partea inferioară este de culoare ocru sau alb bej, striată cu dungi lungi discrete, ceafă formează o dungă îngustă cafeniu ruginie. Când se adună mai multe, emit un strigăt ascuțit, "si-lit". Masculii folosesc sunetul "ui-ui-ui" pentru a atrage femelele la locul cuibului și pentru a convinge puii să iasă din cuib. Alte strigăte includ un strigăt de curtare "it-it-it" și un strigăt de copulație "uii-uii".
Top 10 cele mai mari vietuitoare din istoria Pamantului.
Se întâlnește mai rar în orașe mari cu spații verzi suficiente și zone cu monoculturi cerealiere. Trăiește în regiuni deschise, terenuri agricole, locuințe umane, adesea aproape de apă.
De obicei ocolește pădurile întinse și zonele foarte uscate.
Greutatea maximă a alunei este fixată. Cea mai mare alună
În Europa și America de Nord este în principal o pasăre rurală, preferând să cuibărească în fermele cu animale în special bovine în nordul și centrul Europei. Densitățile cele mai importante a populațiilor de rândunici sunt situate în general în ferme și cătune, unde se practică încă creșterea extensivă a animalelor de fermă. Cuibărirea preferențială în ferme este favorizată nu numai de prezența animalelor de fermă, ci și de arhitectura clădirilor de la fermă și accesibilitatea acestora.
În toate cazurile, abundența sa este legată de prezența habitatelor bogate în insecte aeriene pajiști naturale, garduri vii, păduri, bălți, iazuri etc. În nordul Africii și în Asia, cuibărește adesea în orașe mici și mari. Probabil cu mult timp în urmă a cuibărit în zona montană, zonele costale cu cavități, chei și copaci scorburoși; cu timpul însă s-a adaptat la mediul antropic. Este una dintre cele mai comune specii cuibăritoare din localități.
Apariția sa depinde în mare parte de creșterea animalelor domestice.
Singura vietuitoare care e tot timpul insarcinata. Descarca aplicatia si urmareste documentarele tale preferate pe telefon sau tableta! Majoritatea mamiferelor pot avea mai multe sarcini cand sunt adulte, insa in cazul lor exista o pauza dupa fiecare nastere, timp in care mamele isi alapteaza puii. Alte specii au doar unul sau doi pui toata viata. O specie, insa, reuseste sa fie insarcinata aproape constant, scrie National Geographic.
Astfel rândunica poate fi întâlnită pe terenuri agricole, în localități, de-a lungul drumurilor, oriunde găsește locuri corespunzătoare pentru a cuibări și a aduna hrană, de multe ori preferând zonele aflate în apropierea apelor. Se întâlnește de la nivelul mării până la circa m, de obicei sub m în Europa. În Franța cuibărește până la m în Gard, m în Pirinei și peste m în Alpi. Este absentă în regiunile arctice și în munții înalți.
Poate fi întâlnită până în zonele montane superioare chiar m în Carpați ; trăiește în localități preponderent în cele ruralecuibărind sub streașina caselor, în interiorul clădirilor depozite, grajduri, garaje etc. În migrație, cele mai ridicate concentrații de rândunici sunt observate în zonele umede, în special în bazinele acvatice.
Rase grele de gâște care pot fi crescute cu succes în România
În cartierele de iarnă africane trăiește de obicei în apropierea zonelor mlăștinoase. Se cocoțează în principal în stufărișuri sau altă vegetație deasă care crește în apă sau în apropierea apei, pe ierburi înalte și culturi agricole, în tufărișuri sau coronamentul arborilor; de asemenea, pe fire suspendate în orașe și pe sau în clădiri, mai ales în vreme rece. Se hrănește în principal cu insecte aeriene, în special cu diptere, pe care le prinde în zbor, dar consumă și hemiptere, coleoptere, himenoptere, lepidoptere și odonate.
Hrana accesorie constă din omizi, păianjeni sau furnici pe care le prinde pe pământ sau pe pereți. Mai mult de 80 de familii de insecte au fost inregistrate în hrana rândunicii; muștele diptere mari, cum ar fi sirfideletabanidele și califoridele sunt o pradă importantă în sezonul de reproducere, pe măsură ce sezonul progresează sunt consumate mai multe afide și mai puține costume de corp subtire mari; furnicile zburătoare și termitele Isoptera sunt importante în hrana rândunicii în timpul iernii.
În sud-vestul Poloniei, s-a constatat că prezența animalelor de fermă crește cantitatea insectelor mai mari în hrana puilor din unde pierzi din greutate primul mascul, în special a muștelor mari Diptera și a gândacilor Coleoptera și se reduce proporția insectelor mai mici, mai ales a himenopterelor.
Printre diptere se numărau bibionidelețânțariioniscidelesimuliidele și muscidele. Din himenoptere adesea se întâlneau formele zburătoare a furnicilor. Coleopterele gândacii au fost observate în 7 stomacuri, cel mai mulți dintre aceștia fiind gândacii de băligar Geotrupidaegândacul coprofag a lui Schreber Caccobius schrebericarabideleetc.
În conținutul stomacurilor au fost găsite și rămășițele unor insecte mari ca libelulele și fluturii. Dintre himenopterele consumă în special furnici și viespi parazite, rareori viespi neparazite și albine mai ales trântori. Printre alte artropode din hrana rândunicii se numără psocidele Psocopteraodonatele libelulele, în special zigopterelelepidopterele fluturii adulți, uneori omiziefemeropterele, ortopterele lăcustele și greieriitrihopterele, neuropterele, dermapterele urechelnițeleamfipodele și păianjenii araneele.
În cartierele de iarnă din sudul Africii consumă și semințe arilate de acacia Acacia ; rareori consumă și bobițe.
Ştiri pe aceeaşi temă Cinci ani de recunoştinţă: un pinguin înoată 8. De dimensiuni variate, cu un aspect alb-negru sau chiar cu un colorit bogat, pinguinii sunt nişte vietăţi extrem de simpatice, pe care toată lumea le îndrăgeşte.
În general, prinde insectele în zbor la mică înălțime aproape de sol sau de apă până la metri înălțime adesea mai puțin de 1 mdar pe vreme frumoasă, vânează și la înălțimi mai mari, până la m. Caută hrana la o distanța de până la m de la cuib, în medie m. Zboară rapid în linie dreaptă, cu frecvente schimbări bruște a direcției pentru a prinde insectele; planează rar pe distanțe mici.
Uneori prinde insectele pe pământ, în vegetație, pe apă sau de pe alte suprafețe, când stă cocoțată sau planează pe loc, mai ales în condiții meteorologice nefavorabile.
Slabeste Cu Oana - 5 Reguli Pentru a Slabi Rapid! - by Oana Radu
De multe ori adună hrana din apropierea grajdurilor sau a apelor. Urmează tractoarele 43 nu poate slăbi alte animale pentru a prinde insectele zburătăcite de ele. Ținută într-o colivie, ea nu ar putea supraviețui chiar dacă ar avea la dispoziție insecte, deoarece nu le poate lua de jos cu ciocul. Pentru a vâna sute de musculițe pe care să le ducă puilor, o rândunică parcurge zilnic sute de kilometri în zbor rapid, cu zigzaguri sau întoarceri bruște în loc, când ras cu pământul, când săgetând în înaltul cerului.
Rândunica bea apă în mod regulat; ea planează razant la suprafața apei și își scufundă mandibula inferioară pentru a lua apa. Este o specie monogamă, perechile se formează doar pentru o perioadă de reproducere. Câteodată apar și cazuri de poligamie. Se pot observa și perechi cuibărind solitar. Distanța medie între cuiburi este m când cuibărește în grupuri, dar poate fi mai mică de cm, mai ales când densitatea populației este ridicată.
Masculul apără un teritoriu de m2 din jurul cuibului. El atrage femelele spre cuib sau spre un loc anume afișându-și coada și cântând, într-un ritual nupțial cu cântec rotindu-se deasupra locului de cuibărit. Masculul cântă pentru a solicita copulația, care are loc pe locuri de cocoțare din apropierea cuibului sau în cuib, și păzește parteneră în timpul construirii cuibului și depunerii ouălor. Orificiul cuibului este larg, nealipit de tavan spre deosebire de cel unde pierzi din greutate primul mascul lăstunului de casă.
Cuibul este făcut din bulgări de noroi sau lut amestecat cu salivă, fire de iarba uscată, paie și păr de animale mai ales de calinteriorul este căptușit cu fire moi de iarbă uscată, apoi cu pene, puf; construcția cuibului durează de obicei zile, plus câteva zile pentru căptușirea lui; femela adaugă pene în timpul clocitului și le înlătură pe măsură ce puii din cuib cresc. Cuiburile sunt adesea refolosite în sezonul de reproducere următor, după reparațiile necesare cu noroi adăugat la marginea lui, un cuib poate ține ani, uneori până la 48 de unde pierzi din greutate primul mascul.
S-a estimat că, pentru a zidi un cuib, rândunica execută aproximativ de zboruri, aducând în cioc lutul amestecat cu paie. Cuibul este situat de obicei la m unde pierzi din greutate primul mascul solului sau a apei pe o terasă sau pe un perete vertical aproape de o proeminență a acestuia sau pe grinzile de sub acoperișuri; obiectele ieșite în afară din perete de ex.
De obicei cuibul este alipit pe suprafața verticală a unei grinzi foarte aproape de tavan. Au fost întâlnite cazuri când cuibul era prins de abajurul unei lămpi, unde pierzi din greutate primul mascul coarnele unor trofee de cerb sau căprior, într-o cabină de tractor abandonat, în lămpi agățate în tavanul grajdurilor etc.
În în comună Lesse din departament francez Moselle a fost descoperit un cuib de rândunică construit în gura unui bidon de lapte care a fost căptușit cu lână unde pierzi din greutate primul mascul către pereche; bidonul era agățat de un cui la 1,80 m deasupra solului, cuibul avea o înălțime de 19 cm și un diametru de 9 cm.
La o casă părăsită, rândunica nu-și face cuib, întrucât acolo, ca și în natura sălbatică, o așteaptă tot felul de primejdii, îndeosebi atacul prădătoarelor nocturne asupra cuibului descoperit, lipsit de protecție. Rândunelele caută chiar case cu multă animație, cu copii gălăgioși și animale domestice, unde forfota este permanentă. Pe insula Sacalin, situată la gura brațului Sfântu Gheorghe, Dimitrie Radu a găsit un cuib de rândunică lipit de una din grinzile unei colibe joase de pescar, unde acesta făcea adesea și foc pentru a-și fierbe peștele.
Când membrii familiei se așezau la masă, rândunelele, venind să-și hrănească puii, aproape că le atingeau capetele, fără a se sfii cât de cât de prezența oamenilor. Când pescarul a părăsit coliba, rândunelele și-au mutat și ele cuibul pentru a scoate următorul rând de pui.
Am crezut că e un joc al acestor păsări atât de familiarizate cu omul sau un mod de a prinde mai ușor eventualele insecte de la suprafața apei, așa cum fac uneori rândunelele urmărind turmele de oi sau cirezile de vite, care în mersul lor stârnesc insectele de prin iarbă.
Faptul constatat m-a preocupat. Când, peste aproximativ o lună, traversam din nou Dunărea cu bacul, am observat iarăși rândunele, de data aceasta mult mai familiare bacului, intrând pe sub bac cu hrană în cioc și ieșind apoi pe cealaltă parte cu ciocul gol. Mi-a fulgerat prin minte că își făcuseră acolo cuiburi și că acum duceau puilor de mâncare. Nu-mi venea a crede însă că au reușit să-și facă cuib sub bacul în continuă mișcare și la numai ,5 m deasupra apei, ale cărei valuri oricând ar fi putut să ajungă la cuiburile lor.
Și totuși așa a fost. Ajuns la mal, am coborât într-o barcă, cu care am intrat sub bac. Acolo mi-a fost dat să văd ceva ce nu mai văzusem niciodată și nici nu citisem în cărți: zeci de cuiburi de rândunică lipite de grinzile podului, majoritatea cu pui eclozați, unii încă acoperiți de mamele lor.
