Praznicul Sfintei și Dumnezeieștii Treimi

După cuvântul și îndreptările Bisericii Ortodoxe , în sfânta zi de 28 mai 2018, se sărbătorește cu îngerească închinăciune Sfânta Treime: pe Dumnezeu Cel Unul în fiinţă şi întreit întru Divinitate: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt.

Credinţa în Preasfânta Treime este învăţătura de câpetenie a Sfintei Biserici Ortodoxe. Povața a fost descoperită în Sfânta Scriptură, apoi propovăduită în Noul Testament şi înscrisă „mai încolo” de Sfinţii Părinţi ai Bisericii la primele două Sinoade Ecumenice, în Simbolul de credinţă niceo-constantinopolitan (381), pe care îl mărturisim în fiecare duminică şi sărbătoare la Sfânta Liturghie, la Botez şi la alte slujbe. În Simbolul Credinţei, mărturisim că noi credem „întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului…, şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toţi vecii…, şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit…”

În răspândirea acestei învăţături, Sfinţii Părinţi au pornit de la cele descoperite în Sfânta Scriptură cu trimitere la Sfânta Treime sau la Ființele Divine ale Acesteia.

În Noul Testament cele trei Ființe Divine ale Preasfintei Treimi se descoperă în mod vădit. La Buna Vestire, Arhanghelul îi spune Sfintei Fecioare Maria: „Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”. La Botezului Domnului, când Fiul lui Dumnezeu Se botează în apele Iordanului de către Ioan, Duhul Sfânt Se pogoară în chip de porumbel, iar Tatăl mărturiseşte din cer, zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”. Sfânta Treime este mărturisită atunci când Mântuitorul Hristos îi trimite pe ucenici la propovăduire, zicându-le: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.

Învăţătura despre Sfânta Treime era propovăduită şi de către Sfinţii Apostoli. Sfântul Ioan Evanghelistul spune lămurit: „Trei sunt Care mărturisesc în cer: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh şi Aceştia Una sunt”, iar Sfântul Apostol Pavel, îi binecuvântează pe corinteni prin cuvintele: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!”.

Sfinţii Părinţi şi teologii Bisericii au deslușit, în scrierile lor, învăţătura creştină ortodoxă despre Sfânta Treime: Tatăl este nenăscut, Fiul este născut în veci din Tatăl, iar Duhul Sfânt purcede din veci din Tatăl.

În Bisericile Ortodoxe locale praznicul Preasfintei Treimi este legat, prin tradiţie, de sărbătoarea Cincizecimii  și de Lunea Pogorârii Sfântului Duh.

Este sărbătoarea în care aducem în smerenie laude şi cântări duhovniceşti Preasfintei Treimi, toată lucrarea liturgică şi sfinţitoare a Bisericii Ortodoxe se săvârşeşte în numele şi spre slava Preasfintei Treimi.

În biserici se sfinţesc ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru a fi folosite ca leacuri de medicina populară, iar credincioșii poartă pelin şi alte plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea tuturor relelor. Tradiţia ne se spune că numai până la Sânziene plantele mai au puteri vindecătoare.
De asemenea, se mai obişnuiește și împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor.
Praznicul Sfintei și Dumnezeieștii Treimi a fost dintotdeauna sărbătoare mare deopotrivă pentru slujitorii Domnului și pentru mireni, care întindeau mese pricopsite cu acest prilej binecuvântat.

O asemenea masă de sărbătoare începea la curțile boierești de altădată cu cel puțin trei feluri de gustări, cu măsline de toate chipurile, ghiudemuri și babicuri în potcoavă sau baton,  cașcavaluri afumate de toate mărimile și, așișderea, cu cel puțin trei feluri de salate – de verdețuri, untișor și păpădie, așezate între acestea.

Urmând pilda de demult, după mezelicuri, se găteau pești la cuptor cu alămâi, undelemn de măsline și mirodenii. Este potrivit să folosești un pește alb frumos, chefal mare la kil, somotei sau șalău.

Se pregătește cu îndemânare un sos din lapte, ceapă și suc de lămâie, apoi se stropește peștele cu acest dulceag sos.
Un boier mai pofticios putea să poruncească la cuhnie să se frigă la cuptor o rață umplută cu ciuperci și ficat de păsăret îndopat, servită cu un sos grecesc de vin dulce de Samos și năramză în zahăr topit.

Dacă era o zi de vară cu vipie, boierul poftea la băuturi răcoritoare din limonade de cireșe cu puțină izmă verde și muguri de brad.

La mânăstirile din Moldova, la Sihăstria Putnei, dacă avea oaspeți de rang înalt, starețul cerea să se pregătească o masă mare, de pe care nu lipseau sârbușca sau dresala (o ciorbă gustoasă de coaste și cartofi unde apa era înlocuită cu zer) și plăcintele cu brânză sărată făcută din laptele oilor Karakul de la Botoșani.

Obrazele subțiri erau cinstite și cu țuică de Rădeni, în care călugării puneau rămurele de schinduf.

…Și, uite-așa, ușor-ușor, simțea orișicare cum asupră-i se cobora Duhul și Sfințenia învăluia o masă încărcată de bucate ca-n povești! Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

Dăruiește-mi, Stăpâne, inimă curată și credință tare, pentru ca în aceste clipe să pot cânta sărbătoarea Sfintei Treimi!

Calița ot Jariștea