Colea Olexiuc, bucătarul favorit al lui Păstorel – prima parte

Păstorel a evocat sute de rețete însă nu a lăudat decât doi bucătari în rubrica sa „Cronica Gastronomului”: pe Sanda Marin și pe Nicolae „Colea” Olexiuc. Dacă, în cazul primului nume,vorbim chiar de un „construct” narcisist al lui Alexandru Osvald Teodoreanu, sub marca „Sanda Marin” existând, de fapt,proiectul comun realizat cu Cecilia Maria Simionescu, căsătorităZapan, al doilea nume este chiar unul al unui bucătar autentic, practicant profesionist al artei culinare.

Pe Colea Olexiuc, Păstorel l-a descoperit la Gambrinus, lângă Cișmigiu, unde mai întâi i-a admirat, în vitrină, o superbă expoziție culinară, reînnoită zilnic și menită să atragă înăuntru, în cârciumă, mușterii. Mai apoi, Păstorel s-a invitat în bucătăria restaurantului-berărie dar și acasă la Olexiuc, unde a cunoscut-o și pe nevasta acestuia, așișderea o pricepută bucătăreasă, Iulia Olexiuc.

„Am aflat că meritul vitrinei și bufetului revine bucătarului șef, Nicolae Olexiuc” – scria în cronica sa Păstorel. „Cucerit de excepționala activitate și marea lui modestie, l-am vizitat acasă, pentru a putea schimba netulburați câteva vorbe. Am zăbovit acolo câteva ore, examinând albumul lui cu machete. Pentru Nicolae Olexiuc bucătăria nu e o simplă meserie, ci presupune o preocupare permanentă în slujba unei vocații înnăscute.“Cultivând statornic această relație, Păstorel a început să-i „fure” rețetele lui Colea, însă vorbim de un „furt” mărturisit public, căci jurnalistul a avut grijă să-și pomenească amicul de fiecare datăcând destăinuia cititorilor săi secrete din cuhnia acestuia. Bachiar, devenit sfătuitorul său de specialitate permanent, Păstorel l-a introdus de multe ori în conversațiile polemice pe teme culinare pe care le purta, în textele sale, cu prietenul său –imaginar, din câte se pare! – „Costache”, un raisonneur gourmet „în oglindă”, alter ego-ul „gastronomului de serviciu”.

Colea Olexiuc a fost un maestru bucătar longeviv, el evoluânddin anii *30 până spre jumătatea anilor *90 (când era, deja,nonagenar!) pe scenele marilor restaurante bucureștene: Capșa, Athénée Palace și Gambrinus, fiind considerat pe atunci decanul de vârstă al bucătarilor din România. Era, la origine, ucrainean și,pe 28 decembrie 1989, numele său se regăsește, însoțit de mențiunea „maestru bucătar”, pe lista fondatorilor Uniunii Ucraineenilor din România, alături de Ștefan/Stepan Tcaciuc,universitarul Rebușapcă, economistul Ihor Lemnij și alții. Dealtfel, Olexiuc a fost, în tinerețe, ucenicul altui mare bucătar de origine ucraineană, faimosul Tănase Daliciuc, cel renumit, între altele, pentru rețeta sa de ghiveci măcelăresc, preparat din cantități egale de piept de vită, fleică de porc, mușchiuleț de batal, momițe de vițel și măduvă, iar ceapa și celelalte legumefiind întotdeauna călite în untură curată de râmător de rasă,preferabil de Mangaliță. Iar, pentru ca ghiveciul să fie desăvârșit, cu zece minute înainte de a-l servi, se adaugă sosului un pahar de vin roșu călduțLa rândul său, meșterul Colea a format generații de artizani, între aceștia numărându-se și DumitruBurtea, vreme îndelungată președintele „Asociației bucătarilor și cofetarilor din România”.

Calița ot Jariștea

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

va urma