Şniţele vieneze

Ion Heliade Radulescu, a avut de nevastă pe Maria, o adevărată luptătoare pentru afirmarea statutului femeilor în societate şi-n viaţa naţională. Au avut împreună patru fete şi un băiat.

Pe lângă educaţia obligatorie de purtare în lumea bună ce-a dăruit-o fetelor, pe deasupra le-a învăţat cu temeinicie bucătăria Răsăritului şi bucătăria Apusului.

Una din reţepturile recunoscute în tot oraşul Bucureşti era aceea a şniţelelor vieneze, care tronau în mijlocul mesei când primeau pe cei zece întemeietori ai Societăţii Filarmonice.

Cucoanele casei alegeau 2 kg de muşchi de vită întreg de culoare roşiatică, pe care-l curăţau de pieliţe, îl aranjau cu metodă, îl tăiau felii egale, condimentându-l cu sare, piper şi cimbrişor. După regula bine ştiută, puneau bucăţile de muşchi tăiate una peste cealaltă şi le ţineau pe calupurile de gheaţă preţ de un ceas. Alături pe masa de marmură amestecau patru ouă încâlcite cu 50 ml lapte şi câte-un vârf de linguriţă de sare, piper, cassia şi oregano. Doamna Maria, buna mamă a fetelor, le ruga să ţină cont de sfatul dânsei, întotdeauna carnea se dă prima dată prin făină, apoi prin ou şi la sfârşit prin pesmet, după care se pun păciuit la prăjit.

Era lege ca şniţelele vienze calde presărate cu lămâie şi file de anşoa pe deasupra, să se rostuiască pe un platou lung de argint lângă o garnitură de fasole boabe sau piurea de cartofi.

Cum din lipsă de zestre fetele nu se mai măritau, marele Heliade, la cererea Mariei, doamna şi stăpâna sa a înduplecat primarul să emită fetelor adeverinţe ce le întinereau cu şapte, opt ani. Nu a funcţionat nici şiretlicul acesta iar fetele au rămas necăsătorite până la sfârşitul vieţii lor.

Kera Caliţa

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *