Pierdere în greutate malul de nord
Din cauza indiferenței, România pierde anual sute de hectare de teren la granița de nord-est Viiturile succesive care s-au format pe cursul apei au "rupt" din malul românesc, diminuând semnificativ suprafeţele agricole, lizierele, păşunile sau chiar fâşiile de frontieră.
Numai în acest an, în judeţul Botoşani, apele au afectat malurile Prutului pe o lungime de 4. Pe fondul lipsei îndiguirilor, viiturile rup malurile de pământ, făcând ca albia apei să se majoreze considerabil.
Primarul comunei Hudeşti, Viorel Atomei, susţine că în ultimii ani fenomenele s-au accentuat, iar suprafeţele pierdute sub ape sunt foarte mari.
În funcţie de numărul de viituri, într-un an poţi să pierzi şi zece hectare. Ceea ce este clar este că se pierde din teritoriul ţării şi din teritoriul comunei.
El susţine că ultimele consolidări ale malului Prutului s-au făcut înainte deînsă acestea au fost rupte de ape şi, mai multe decât atât, au devenit parte a teritoriului ucrainean, ca urmare a faptului că râul şi-a modificat albia. Ne jucam pe malul apei şi număram maşinile care treceau pe şoseaua care trece de la Cernăuţi la Chişinău. Acum, şoseaua nu se mai vede.
Se vedeau casele de la ucraineni, iar acum nu se mai vede nimic. Datele privind eroziunea malului drept al Prutului sunt cuprinse şi într-un raport întocmit de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani.
Documentul, care a fost întocmit de specialiştii ai SGA şi ai Inspectoratului în Construcţii şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, prezintă pierdere în greutate malul de nord produse, în perioada martie-iuliepe cursurile de apă din judeţul Botoşani, ca urmare a unor viituri puternice care au amplificat fenomenele de eroziune a malurilor. Potrivit estimărilor specialiştilor, costurile de consolidare a malului Prutului se ridică la peste 20 de milioane de lei, bani care ar trebui alocaţi de la bugetul de stat.
Sursa: Agerpres.