Pârjoale bucovinene

 

Astăzi, cu pioasă amintire se aduce în faţa domniilor voastre numele lui Moise Ovreiul, ce îşi avea taraba pe Podul Calicilor, lângă Tribunalul cel Mare, în faţa bisericii Bălaşei.

Fără mirare, iubea un fel de mâncare numit pârjoalele bucovinene, feliu de saţiu care cerea timp de lucru şi grijă fără greş. Din piaţa Bibescu, vis-a-vis de Tribunalul Mare cumpăra   1 kg de carne de porc împănată, adecă fleică, 1 kg de pulpă de vită, 8 ouă, 4 cepe albe nevătămate, o căpăţână de usturoi vânjoasă, 3 legături de mărar, 3 legături de pătrunjel, 400 ml ulei de floarea soarelui, 300 grame pesmet, o jumătate pâine albă şi 300 ml lapte .

Dar cazul cel mai interesant, era atunci când le pregătea  tocând încet carnea, ceapa şi usturoiul amestecându-le agale cu sarea şi piperul. Pătrunjelul şi mărarul fărâmiţate la satâr mici cât boaba de coriandru împestriţate cu 5 ouă bătute bine, cu pâinea înmuiată în lapte şi stoarsă, toate se corceau cu primul aluat. Potolit stătea pe scaun şi forma pârjoalele în mâini, le dădea întâi prin făină, după aceea în ou şi la sfârşit în pesmetul zgrumţuros, prăjindu-le blând, îngăduitor cu soarta şi cu cei zece copii şi nepoţi ai săi.

Pentru deşteptăciunea lui i s-a spus Cilibiul, şi noi astăzi îi ştim numele Cilibi Moise; nu ştim când s-a născut şi nu ştim când a murit, dar îi ştim faptele şi zicerile duse de suflul colectiv al oraşului, din gură în gură, până la urechile domniilor voastre.

Kera Caliţa

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *