Istoria marilor cărți de bucate românești – a șasea epistolă- Simona Racoviță, Emil Frederic și Augusta Sarariu

După C. Bacalbașa, Simona Racoviță este o altă „victimă”  de elită a Sandei Marin. Fără a beneficia de susținerea lui Păstorel Teodoreanu și tipărindu-și  cartea monumentală la Sibiu (1934, Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”), această remarcabilă autoare a putut fi lesne ignorată de publicul larg, iar azi este practic necunoscută.  Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine numără 376 de pagini și peste 500 de rețete, grupate în meniuri  complexe dedicate fiecărei zile din an!

Iată, de pildă, cum suna meniul alcătuit pentru 1 ianuarie: „pește rasol,  sos brun, cartofi cu unt, curcan cu castanet, salată de varză, budincă Windsor, sos de vanilie, cafea turcească”… Toate rețetele sunt prezentate sintetic, cu număr de porții, ingrediente, mod de preparare structurat pe etape  și sfaturi practice, cartea fiind impecabil structurată, cuprinsul fiind și el, de fapt, un index extreme de cuprinzător. Orientarea cărții este una de fusion  gastronomic autohton și internațional, sărindu-se cu dezinvoltură de la borș de mânătărci la pilaf venețian și Irish stew.

În perioada interbelică, au apărut circa 100 de alte cărți de bucate, multe dintre ele devenind foarte populare.

Emil Frederic a fost un cofetar bucureștean, fost ucenic al lui Fialkowsky, dar apoi mult umblat prin lume și școlit la marile case de profil din Franta, Elveția, Germania, Egipt si Statele Unite.

El a publicat un faimos Manual practic de cofetărie pentru cofetari și particulari,  la „Cultura Romaneasca” – Institut de Editură, Arte grafice și Confecțiuni de Hârtie, București, 1925.

Augusta Sarariu  a publicat mai multe ediții populare din  Călăuza vestalei moderne. Carte de bucate „Florica” (pe una este menționată Tipografia Adolf Sonnenfeld, Oradea, 1934).

 

Calița ot Jariștea