Istoria marilor cărți de bucate românești-a șaptea epistolă-Mihail Sevastos și Madeleine Brebu

În fine, la 1938, Mihail Sevastos  produce o documentată compilație cu titlul generic Carte de bucate, Editura Cugetarea, București, cu subtitlul explicativ „Bucatarie românească, franceză, rusească, greacească, turcească, ungurească, poloneză și germană.

Cu concursul doamnei doctor Vera Sevastos. Rețete revizuite de I. Catoionachi, chef de cusine”.

Dar Marea Criză  și, apoi, Al Doilea Război Mondial schimbă radical datele problemei, impunând rețete mult mai simple, deloc sofisticate. În 1937, Madeleine Brebu odern, la Atelierele Grafice Socec & Co, o carte practică de gastronomie, conținând meniuri pentru 4 persoane, ușor de gătit în doar 60 minute.

 

Meniurile sunt grupate după anotimpuri,  iar cartea este înțesată de reclamele epocii, odernve cea la „frigoriferul automat Shelvador Crossley, care realizează idealul gospodinei moderne”.

La rețete se precizează și consumul de curent electric sau de gaz. Ulterior, autoarea va publica o altă carte practică, adaptată necesităților unei epoci de mari lipsuri – Bucătăria în timp de război, Editura Cuget Românesc, București, 1940.

Au curs după 1948 vremuri grele, tulburătoare când s-au inversat valorile gastronomice, bucătari fără carte, cârciumari fără Dumnezeu întocmeau rețete sărăcăcioase, economicoase, fără mirodenii, fără unt, fără poveste. Dar cum vremurile se rotesc ca si oamenii, după rebeliunea din 1989 a apărut nu se știe de unde o cucoană Calița Jariștei care a înviat vremurile, rețetele și gastronomia românească. A fost prima în științele rețetelor, în tainele Bucureștiului de odinioară și a spectacolului de teatru și artă culinară.

Calița ot Jariștea