Istoria marilor cărți de bucate românești – a cincea epistolă- Alexandru Osvald Teodoreanu Zis și Păstorel

 

„O bună carte de bucate este o treaptă de marmură în suișul spre civilizație” scria, mai apoi, Păstorel Teodoreanu, în prefața la prima ediție Sanda Marin – Carte de bucate. Cel ce a postulat rigoarea cozonacului cu aluat din 50 de ouă sau răsfățul îndoit al sărmăluțelor , în potroc de varză acră și, apoi, în vin licoros de Cotnari, nu s-a îngrijit să-și adune bibilitele sale rețete între două coperți împodobite cu semnătura autografă. Alexandru O. (Osvald) Teodoreanu – zis și „Păstorel” – nu și-a strâns textele de literatură gastronomică în timpul vieții (1894-1964). Pot fi consultate, totuși, antologiile Gastronomice, ediție de Grigore Daminescu și Valentin Borda, Editura pentru Turism, București, 1973

și De Re Culinaria, ediție de Rodica Abrudan Pandele și Aristița Avramescu, Ed. Sport-Turism, București, 1977.

Totuși, se vorbește mult despre rolul lui Păstorel, nu foarte clar definit, în redactarea celebrului op al Sandei Marin (pseudonimul Ceciliei Simionescu) – Carte de bucate (prima ediție în 1936; ediția a IV-a revăzută și mult adăugită, Ed. Cartea Românească, București, 1939). Să se fi limitat sau nu arbitrul gastronomiei interbelice doar la scrierea prefeței – deocamdată, rămâne încă dificil de stabilit.

Calița ot Jariștea