Întâmplări tragice de la Crăciunurile de altădată

 Crăciunul de altădată era sărbătorit în fel și chip în Bucureștii interbelici, nu chiar cu fastul de mai târziu. Bradul era împodobit cu nuci învelite în staniol, sugiuc, mere și lumânări, de la acestea din urmă iscându-se nu de puține ori pârjolul, mai ales atunci când, în loc de beteală, se aninau ghirlande albe însăilate din vată. O astfel de întâmplare nefericită, când picăturile fierbinți căzute de la o lumânare din Pomul de Crăciun pe rochia de nailon a unei domnișoare, arsurile aducând-o pe acestea pe patul de spital și apoi la țintirim, a inspirat una din scenele-cheie din romanțul de amor intitulat Iubim, apărut ca trilogie în anii 1941-1943 și semnat de Octav Dessila, fost ofițer de cavalerie care oprise înaintarea nemților în timpul Bătăliei de la Oituz din 1917. În carte, scena dramatică este dublată și de un adulter la fel de picant precum cuișoarele ori bobițele de piper într-un clondir cu vin fiert, băutură din Germania care începuse deja să fie populară și la noi, în rețeta mereu schimbătoare putând apărea și coji de naramze siciliene ușor amărui ori bețișoare de scorțișoară.

În vreme ce, în budoar, se puteau desfășura scene crâncene de foileton amoroase, în salon deja se petrecea din plin, musafirii întâmpinând cu chiote șuncile fierte în zeamă de varză sau limbile afumate ce veneau în șir nesfârșit dinspre cuhnie.

Numai că jurnalele se întreceau nu în relatarea menu-urilor din casele oamenilor de ispravă ci, mai degrabă,  în expunerea întâmplărilor mai puțin obișnuite petrecute în asemenea zile sfinte. În seara Crăciunului – 25 decembrie – din 1935 s-a întâmplat ceva ce a ținut multă vreme capul de afiș al presei bucureștene. O presupusă crimă pasională a avut-o ca victimă pe frumoasa Tita Cristescu, fata lui Gheorghe Cristescu zis „Plăpumaru”, cel dintâi șef al comuniștilor români, în 1921. Tita, nu s-a obosit prea mult cu lupta de clasă, ci a ajuns în prim-planul vieții mondene, fiind cea dintâi româncă încoronată cu diadema unei Miss România, în 1926. Țanțoșă și nespus de seducătoare, ea a sucit apoi capul multor bărbați din lumea bună a Capitalei. De Crăciunul anului 1935 domnișoara a pierit tulburător otrăvită cu bomboane de ciocolată în care, cu o seringă, fusese strecurată cianură. Primul bănuit, care era cât pe-aci să sfârșească în închisoare pe viață, a fost amantul ei, bogatul inginer Liviu Ciulei Senior, tatăl viitorului regizor genial cu același nume.

Deşi avea o soție frumoasă și elegant cu doi copii acasă (între care Liviu Junior era deja în clasa a doua de gimnaziu), afaceristul făcuse o pasiune bolnăvicioasă pentru Miss România, căreia îi tot promitea că va divorța și o va lua de nevastă, amânând de mai bine de șase ani să onoreze făgăduiala. Asta nu-l împiedica să fie din cale afară de gelos, făcându-i scene patetice și melodramatice încântătoarei Tita, care începuse și ea să resimtă presiunea vârstei și neîmplinirii sociale, printr-o căsătorie cu un om bogat din elita societății. Iubirea aceasta cu dambla părea că se va sfârși curând, căci Tita se logodise și intenționa să se mărite cu un June diplomat sărăntoc, Cuza Hottu. În zadar, însuși tatăl tinerei, fost comunist dar reprofilat în cârciumar din inima orașului, aproape de Parcul Cișmigiu, încercase să descurajeze legătura, căreia, din lipsă de avere, îi întrevedea un sfârșit apropiat. Tita se încăpățâna și o ținea morțiș că se mărită nu cu amantul cel încă nedivorțat ci cu iubitul de suflet.

Apropiaţii tinerei aveau să povestească în declaraţiile de la moartea ei că Miss România era exploatată de familie care îi cerea bani şi o împingea în aventura cu Ciulei, în care tatăl Titei vedea soţul ideal. Se spune chiar că domnișoara a avut o tentativă de a-și încheia socotelile cu viața, sătulă de nefericirea de care avea parte: „După o tentativă de sinucidere eşuată, Tita i-ar fi spus Mariei: «Era mai bine dacă muream. Sunt plictistă de viaţă. Am fost o vacă de muls»”, notează V. D. Fulger în cartea Destine ale reginelor frumuseţii.

În seara zilei de Ajun, frumoasa tânără a fost la cinematograf şi a revenit acasă cu sora și cumnatul ei, în apartamentul de pe Bulevardul Brătianu, a cărui chirie o plătea în continuare amantul, nu tânărul pretendent. Servitoarea a întâmpinat-o pe Tita la intrare şi i-a spus că Liviu Ciulei i-a adus o cutie cu bomboane. Tânăra a desfăcut cutia, şi-a servit prietenii, dar aceştia au refuzat-o. Dânsa, mai pofticioasă din fire, a mâncat două bomboane, care s-au dovedit a-i fi fatale. În scurt timp, i  s-a făcut rău sub ochii invitaţilor şi, la  nici o jumătate de oră, a fost găsită moartă de medicii chemaţi în ajutor. La autopsia efectuată la Institutul de Medicină Legală, rezultatul a fost unul fără dubii: moarte provocată de otrăvire cu cianură de potasiu. Anchetatorii au constat că cianura fusese injectată în bomboanele pe care le mâncase Tita. Criminaliştii au ridicat cutia cu bomboane din apartamentul tinerei. „Se constată că din acestea lipseau exact atât cât mâncase Tita. Servitoarea nu se atinsese de ele. Ea declara în stânga şi în dreapta că nu îi stă în obicei să guste şi cu atât mai puţin să mănânce din bomboanele şi prăjiturile stăpânei”, notează ziaristul V. D. Fulger.

Primii doi suspecţi luaţi în calcul au fost Liviu Ciulei, despre care servitoarea susţinuse că adusese bomboanele, şi însăşi slujnica Titei, Maria Suciu, cea care îi dăduse cutia. Slujnica a fost prima eliminată din cercul suspecţilor, iar principalul bănuit a rămas Ciulei, care părea să aibă toate motivele din lume să-și omoare amanta-trofeu care era pe cale să-l părăsească curând.

Despre cazul Ciulei, Constantin Argetoianu scrie fără concesii în Memorii-le sale: „3 ianuarie 1936. Tânăra Tita Cristescu, fostă Miss România și pațachină de meserie – fiica plăpumarului Cristescu, prietenul meu și gălăgiosul comunist din 1920, a căzut moartă în câteva minute, zilele trecute, în casa ei. Tristul eveniment s-a întâmplat în prezența surorii ei mai în vârstă, măritată. Toxicologii au declarat, după ce au făcut analizele cuvenite, că fata fusese otravită cu cianură de potasiu. Cristescu tatăl, disperat de moartea fetei care îi întreținea bătrânețea prin «munca» ei, a făcut un denunț Parchetului prin care acuza pe Ciulei, cunoscutul antreprenor de construcții, om de câteva zeci de milioane și stimat de toată lumea. Nimeni nu poate să creadă că un om ca Ciulei să fi comis o crimă. Fusese amantul Titei. Dar nu o rupsese cu dânsa. E drept că-i făcuse o vizită, câteva ore înainte să se întâmple drama. Dar de ce să fi o omorât Ciulei? Fiindcă Tita Cristescu era logodită? Pare mai probabil ipoteza unui şantaj încercat de bătrânul vulpoi comunist împotriva unui om foarte bogat. Afacerea pasionează oraşul”.

Ciulei a fost trimis în judecată sub acuzaţia de crimă cu premeditare. Tot istoricul relaţiei celor doi, geloziile inginerului, certurile şi ameninţările acestuia la adresa tinerei l-au indicat ca fiind aproape indubitabil criminalul. Ciulei a respins toate acuzaţiile şi s-a considerat pe tot parcursul procesului nevinovat. Procesul lui Ciulei a ţinut prima pagină a ziarelor în anul 1936. Presa vremii, lumea bună a Bucureştiului şi chiar oamenii de rând se înghesiau să vadă şedinţele de judecată în care inginerul era acuzat de crimă cu premeditare. Martorii au susţinut că amantul Titei n-ar fi fost în stare de crimă, procurorii n-au reuşit să strângă dovezi suficiente şi, în final, Ciulei a fost achitat. Bogatul antreprenor a fost apărat la process de o pleiadă de avocați celebri, între care Istrate Micescu, Paul Iliescu, Dimitrie Cioc, Emil Nicolau si Oswald Teodoreanu – cunoscut în lumnea gastronomiei ca Păstorel.

Achitat, însă gonit pe veci de societate, Ciulei și-a luat familia și a plecat din București, mutându-și copiii la licee din provincie. Se spune, totuși, că Liviu Ciulei Senior ar fi pornit pe cont propriu o investigaţie pentru a afla cine a otrăvit-o pe Tita Cristescu, însă misterul s-a dezlegat abia peste două decenii. Asasinul şi-a mărturisit crima pe patul de moarte Misterul morţii Titei Cristescu a fost dezlegat de un preot din Bucureşti. Chemat la spovedania unei bătrâne aflată pe patul de moarte, nimeni alta decât servitoarea Maria Suciu, duhovnicul a aflat un secret şocant. Slujnica şi-a mărturisit pe patul de moarte crima şi motivul pentru care a otrăvit-o pe Tita cu cianură: „Pentru că era prea frumoasă, avea de toate, iar eu nu aveam nimic”. Preotul a povestit autorităţilor cele spuse de bătrâna aflată pe patul de moarte şi misterul morţii Titei Cristescu s-a dezlegat la aproape două decenii de la dispariţia acesteia. Miss România fusese ucisă din invidie chiar de propria și mărunta sa slujitoare…

Astfel, nu toate Crăciunurile de demult au fost teatrul unor scene idilice, cu mese încărcate din belșug, întinse pentru rubedeniile felurite și invitații de gală, pe care tronau claponi pe varză sau purcei de lapte cu poama în gură, în vecinătatea delicatesurilor – uneori, se servea chiar coliva făcută pentru o fată nespus de frumoasă!

 

Calița ot Jariștea