Crochete de cașcaval


Casa povățuitorului, Gheoghe Lazăr, i-a fost cumpărată de elevul și urmașul său la școala de la Sfântul Sava,Ion Heliade Rădulescu. În locul folositului de Lazăr, scriptorium, s-a instalat tiparnița de a scos „Curierul Românesc” și constituția proclamată în fața românilor la Islaz, în marginea Romanaților.

Între tiparnițe și proclamații, poligrafiștii erau îmbiați cu crochete de cașcaval din partea doamnei Heliade.

Doamna tăia bastoane dintr-o bucată cam de 1 kg de cașcaval de Soveja, pe care-l presăra cu piper negru măcinat. Pe masa de lucru din cuhnie pregătea 3 sahane ( in zilele noastre numite castroane) : într-unul turna făină, în altul vărsa pesmet făcut din pâine la cuptor și fărâmițat bine cu sticla, în altul bătea 6 ouă cu un vârf de sare și chimion. Metodul era simplu, lua câte-un baston de cașcaval și-l trecea prima dată prin făină, a doua oară prin ou și a treia oară îl tăvălea prin pesmet. Înainte de a le pune la prăjit, le strângea în podul palmei și cu ochii pironiți pe ceaun vedea când se rumeneau și le scotea încet spre păstrarea tiparului, culorii și aspectului îngrijit.

Iar la trecerea lui Heliade peste apa Styxului, locul a devenit grădină de petrecere și promenadă, și nu exista zaiafet în timpul Moșilor fără de o preumblare „la Heliade între vii” cu metodul crochetelor de cașcaval.

Kera Calița

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism