Cighir

Acolo, în munții Epirului, un cioban cu turma săracă și-a luat soarta în mâini, și-a părăsit adăpostul și s-a dus alișveliș între Țarigrad și Adrianopole. Numele feciorului cu oi puține era Panu Meitani, care din negoț în negoț prinde bunăstare și lasă fiilor săi Ștefan și Gheorghe moștenire, groasă avere și un rețept numit cighir de-i zicem noi azi drob de miel.

Și iată ce-a lăsat scris nurorilor, că atunci, la sărbătoare, când au invitați negustori din cei mari, zece la număr să gătească cu: 1,5 kg organe și 1 kg carne de miel, prapurul de la sacrificat, 12 ouă de gâscă sau rață, 10 legături ceapă verde, 6 legături usturoi verde, 100 ml vin alb dulce, 5 legături mărar, 5 legături pătrunjel, sare, piper și cimbrișor.

Și cum nevestele fiilor stăpâneau cu dulceață peste cămările și cuhniile casei au curățat cu îndemânare organele și carnea de pielițe, de nervuri si într-o oală mare le-au pus la fiert împreună cu 2 morcovi mari, 4 cepe uscate, foi de dafin, sare și piper.

După ce le spumuiesc și fierb, se scot și se lasă la răcorit jumătate de ceas, apoi se taie la cuțit în cubulețe egale odată cu ceapa verde, usturoiul verde, pătrunjelul, mărarul. Cu putere se amestecă cighirul turnându-se vinul și cele 10 ouă bine bătute la tel, fără repaos, apoi cu grijă se așează compoziția în prapure dând forma tăvii alese. Când se bagă ceghirul la cuptor se unge pe deasupra prapurul cu cele 2 ouă rămase și se lasă 30 de minute la 180 de grade.

Frații Ștefan și Gheorghe erau acum bancheri imperiali și baroni von Meitani la București și la masa din mijlocul sofrageriei au cules laude la mezelic cu cighirul, rețept din vatra neamului lor din Cătuna Pindului, iar invitații,negustori în haine nemțești cu găitane aminteau cu respect de moșul Panu Meitani.

Kera Calița

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism