Tradiție și modernitate – mesele boierești între 1848 și 1939, un veac de răsfăț al simțurilor

 

Către 1850, existau în Moldova cam 2800 de familii de boieri, și în Muntenia 320, constituind un total de aproximativ 30.000 de boieri. Rangurile, titlurile și privilegiile lor au fost înlăturate prin Articolul 46 al Convenției de la Paris, la 19 august 1855, cu efecte asupra drepturilor bănești începînd cu 30 iunie 1859. Între rangurile boierești care au scris istorie pe mesele, în bucătăriile și pivnițele de peste timp, două au înțelesuri aparte:

Stolnic: Dregător care purta grija mesei domnești, fiind șeful bucătarilor, al pescarilor și al grădinarilor

Paharnic: Boierul de la curtea domnilor români care avea grijă de băutura domnului, iar în împrejurări deosebite sau la sărbători îl servea personal pe domn, gustând băutura înaintea acestuia pentru a se convinge că nu este otrăvită. Continue reading Tradiție și modernitate – mesele boierești între 1848 și 1939, un veac de răsfăț al simțurilor

ZACUSCĂ DE VINETE DE TOAMNĂ TIMPURIE

„Firește, nimic nu e perfect pe lume. Iată de ce întâlnim la fiecare pas prăpastia între o mâncare gustoasă și un sfat medical salvator. Concluzia ar trebui să fie dezolantă: «Nu trăește bine decât cine mănâncă rău».

Dar…să nu ne descurajăm. Principiul « alimentațiune naturale » a pus podișcă peste prăpastie, a dat liniște îngrijoraților și a rezolvat controversa cu aceste câteva vorbe: « Să profităm de toate dar să nu abuzăm de nimic ».

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

Prețept din pastetă cu tocătură din pasăre și jambon

Am primit în dar de la prietena mea de-o viață, filoloaga Violeta Teodorescu, un teanc de rețete scrise de mama ei după care gătea cu atâta râvnă, silință și îndestulare de-acum 40-50 de ani…

Kera Calița

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

PLĂCINTĂ PIȘCĂTOARE

Preafericirea-sa  Antim Ivireanul a lăsat cu legătoare de nesmintire veșnică, la ctitoria sa Mânăstirea Antim ca de patru ori pe an egumenul așezământului să se ostenească cu plocon în deal la preasfânta Mitropolie și ploconul era: o oca de cafea, o oca de zahăr și o ajunsă plăcintă pișcătoare pentru cinstirea înaltelor fețe ale bisericii neamului (adecă 12 fețe velite și împărtășite). Continue reading PLĂCINTĂ PIȘCĂTOARE

Ruladă mânăstirească din pateu de ficat

Mitropolia își săvârșea slujbele și pomenirile intinerat, când la Radu Vodă la mânăstire, când la biserică la Sfântul Gheorghe Vechi. Piatra de temelie a bisericii patriarhiei, a fost pusă de Constantin Vodă Cârnul, zidirea continuată de Mihnea Radu Vodă, și sfințită ca mitropolie sub Radu Leon Vodă, iar clopotnița a fost adăugată în vremea Brâncoveanului Constantin. Continue reading Ruladă mânăstirească din pateu de ficat

Perișoare de cartofi cu smântână

Caragea-Vodă a purces în țară la domnie după obicei și a intrat în oraș de Sfântul Spiridon, a coborât încet cu hegemonicon pe podul Beilicului, și în sunetele clopotelor întregului oraș s-a închinat la Sfântul Spiridon cel Nou; apoi cu pas domol, urmat de cei dintâi boieri ieșiți la cherofilima (sărutatul mâinii), s-a îndreptat spre biserica de la Curtea Veche, unde a fost miruit cu marele mir de taină, și numai atunci a devenit voevod cu adevărat, uns al Domnului. Continue reading Perișoare de cartofi cu smântână

CIORBĂ DE POST DIN FASOLE ALBĂ USCATĂ

Într-o frumoasă dimineață, Măritul Pașă de Rusciuc avut-a o idee ingenioasă. Luminata împărăție europeană să-și găzduiască toți dovediții calpurzani și pezevenghi (hoți și tâlhari) și să-i întemnițeze beiul lor necredincios la ei acasă.

Pașa de Rusciuc, dă chiar și o sută de pungi de țechini cu zimții buni să-și facă temniță de zid (pușcărie) pe malul lor, lângă mamele ce i-a născut. Continue reading CIORBĂ DE POST DIN FASOLE ALBĂ USCATĂ