Biftec Tartar

În octombrie 1918, la Viena, un tânăr ofiţer român de artilerie din regimenul chezaro-crăiesc, de la Orăştie, a strâns 4000 de ostaşi români şi le-a cerut jurământ de credinţă pentru patria Transilvaniei.

La sfânta cetate de slavă şi durere a neamului nostru, Alba Iulia, ofiţerul român, în vizită la o serată, s-a desfătat cu un gen ciudat de “culinae praefectus” al vremii numit biftec tartar.

Doamna Adalbert Cserni, amfitrioana, într-o rochie de mătase cu turnură, primind laude, i-a dezvăluit elementele şi proporţiile biftecului tartar, atunci când ai zece mosafiri: 2 kg muşchi de vită la temperatura camerei tocat numai la satâr, 10 ouă din care 3 crude şi 7 fierte tari,numai gălbenuşurile şi ele de asemenea tocate, 350 grame unt, 8 cepe potrivite tocate fin şi foarte bine stoarse, 2 linguriţe fleur de sel, 2 linguriţe piper negru, o jumătate de linguriţă nucşoară, 2 linguri mari de cimbru uscat, mărunţit numai floarea, 150 ml cognac vechi, 10 ml sos Tabasco, 1 lingură cu vârf boia dulce şi 100 ml sos Worcestershire. Toate provientele se reunesc într-o învârteală înceată, până ce cantităţile se întrepătrund melodios şi devin o pastetă untoasă tocmai bună de întins pe pâinea prăjită.

Locotenentul român din armata chezaro-crăiască se numea Iuliu Maniu, este cel care în ziua de 1 Decembrie 1918 proclamă unirea strigând cu lacrimi în ochi: „Trăiască România Mare!”

Kera Caliţa

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism