9 septembrie –  Sfinții şi Drepţii părinţi Ioachim şi Ana (Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci)

Ioachim și Ana au fost căsătoriți timp de cincizeci de ani fără să aibă copii şi nu au deznădăjduit, aducându-şi aminte de Sfântul patriarh Avraam şi de soţia lui, cinstita Sara, care la bătrâneţe a născut fiu pe Isaac, după făgăduinţă. Dar, la această vrednicie nu au ajuns până ce nu s-au plecat lui Dumnezeu, în amărăciunea sufletului lor, cu mult post şi rugăciune.

Părintele Paisie Aghioritul ne spune că Sfinții Ioachim și Ana sunt perechea cea mai nepătimașă care a existat vreodată: „Nu au avut deloc cugetare trupească. Dumnezeu așa l-a plăsmuit pe om și astfel, fără patimă, ar fi vrut să se nască oamenii. Dar, după Căderea din Rai, a intrat ardoarea în legătura dintre bărbat și femeie. De îndată ce s-a aflat o pereche nepătimașă, așa cum l-a plăsmuit Dumnezeu pe om și așa cum voia să se nască oamenii, s-a născut Maica Domnului, această făptură neprihănită, din care mai apoi s-a întrupat Hristos.
Gandul îmi spune că Hristos ar fi venit mai devreme pe Pământ dacă ar fi existat o pereche neprihănită, așa cum au fost Sfinții Ioachim și Ana. Romano-catolicii au ajuns la înșelare și cred, chipurile din evlavie, că Maica Domnului s-a născut fără să aibă păcatul strămoșesc. Dar Maica Domnului nu s-a născut fără păcatul strămoșesc, ci așa cum a vrut Dumnezeu să se nască oamenii după Creație. Ea a fost preacurată, pentru că zămislirea ei s-a făcut fără plăcere trupească. Sfinții Ioachim și Ana, după rugă­ciunea fierbinte făcută către Dumnezeu pentru a le dărui un copil, s-au împreunat nu din poftă trupească, ci din ascultare față de Dumnezeu”…

Ana, cu slava Domnului, a rămas însărcinată, iar peste nouă luni a născut-o pe Sfânta Fecioară Maria. Zămislirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserică în 9 decembrie, iar Nașterea Maicii Domnului este sărbătorită pe 8 septembrie.

La vârsta de trei ani, Ioachim și Ana au dus-o pe Sfânta Fecioară la Templu și au închinat-o slujirii lui Dumnezeu, încredințând-o preotului Zaharia. Atunci, după ce părinții ei au adus sacrificii Domnului, au lăsat-o împreună cu celelalte fecioare în camerele Templului să crească acolo sub pavăza Atoateziditorului. Biserica prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului în 21 noiembrie.

Născătorii nădejdii noastre Ioachim și Ana se cuvin cinstiți cu hrană sufletească dar și cu bucate alese la hramurile ce le sunt închinate, acele binecuvântate rețete din vechime:

brânză de capră cu ulei de măsline și busuioc, conservată cu puțină salitră în gavanoasele egumenilor de la sfântul munte Athos, limbă de vită cu stafide fără sâmburi, fiartă bine înainte vreme cu boabe de piper, boabe de muștar, câteva foi de dafin, boabe de coriandru, sare și o rămurică de rozmarin; perișoare de cartofi cu smântână; răcitură din splină de vițel; gușă de gâscă umplută cu ficăței și bureți de pădure și,

la urmă, o zaharicală, în simplitatea ei evlavioasă, coptură de orez cu sirop de zmeură, făcută în chipul acesta: se fierb 400 de grame de orez într-un litru și jumătate de lapte cu un vârf de sare și un baton – două de vanilie desfăcute în două; într-o formă de porțelan, de alpaca, de vas cu turlă, unsă cu unt fără calicie, se pune jumătate din orez, se toarnă peste el în mod egal sirop de zmeură, și se adaugă cealaltă jumătate de orez care se presară cu un strat bogat de ciocolată rasă amestecată cu zahăr; se pune deasupra spuma a 8 albușe bătute cu 6 linguri zahăr vanilat și se coace la cuptor 20 de minute.

Oaspeți ai mei, la casele voastre Atoateștiitorul să vă trimită pe îngerul Său și să vă vestească un an frumos ca un trandafir și dulce ca mărul copt cu scorțișoară.

Calița ot Jariștea