8 noiembrie – Soborul Sfinților Arhangheli Mihail şi Gavriil şi al tuturor cereştilor puteri

Creştinii îi slăvesc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de Îngeri, „duhuri slujitoare”, păzitorii oamenilor de la naştere până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai.

Această sfântă sărbătoare vine din secolul al V-lea, începând cu simpla aniversare a sfințirii bisericii Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Cu timpul, această sărbătoare a ajuns să fie închinată tuturor Sfinților Îngeri, care sunt în număr de șapte: Mihail, Gavril, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil și Varahiil.

Mihail Arhanghelul a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu căpetenie a îngerilor buni, mare folositor şi de bine făcător al mântuirii noastre, luând chip văzut, s-a arătat multora, atât în Legea veche cât şi în Legea nouă.

„Mihail” se traduce prin „puterea lui Dumnezeu”. Acesta este voievodul oștilor cerești și primul dintre Sfinții Arhangheli, purtând sabia de foc și având rolul de a păzi legea lui Dumnezeu și de a-i birui pe toți cei care nu ascultă de acesta. De asemenea, este cel care a împiedicat îngerii să mai cadă din ceruri, cel care a apărat trupul lui Moise și care a dat cele zece pedepse pentru poporul Faraonului. Se spune că la sfârșitul veacului îi va învia pe morți și va aduna toate neamurile la judecată.  În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail poartă, cheile Raiului, este un înfocat luptător împotriva necuratului şi veghează la capul bolnavilor.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului. Acesta nu poartă sabie de foc, ci crinul neîntinatei bucurii. A fost primul care a rostit numele lui Iisus, cel care a trimis taina cea mare a întrupării Domnului și a dat nume Sfântului Ioan Botezătorul.

În ziua praznicului, finii aduc daruri de colăcei naşilor,  un obicei vechi, întrucât,  la cununie,  cele două lumânări ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi Arhangheli, Mihail şi Gavriil.

Kera Calița – pentru a fi păziți de boală și de pagubă în această mare zi, vă îndeamnă să gătiți faimosul „crap monahal”, rețetă veche, cum era preparată de o celebră soție de general, Maria Dobrescu, maestră a bucătăriei noastre antebelice: pentru fiecare kilogram de carne de crap – 100 gr. ceapă, 10 ml. untdelemn, 50 gr. orez, sare, piper, o legătură pătrunjel verde, 20 ml. bulion; se încinge untdelemnul, se adaugă ceapa şi, când e aurie, se adaugă orezul, apoi se stinge cu zeama în care au fiert oasele, se pun: piperul, sarea, pătrunjel verde tocat, bulionul de roşii; cu această compoziţie se umple peştele şi se aşază pe varză călită sau pilaf de orez; deasupra se toarnă piperul şi untdelemnul şi se dă la cuptor.

Fiind sărbătoare, vă îmboldesc să încercați și „crapul pescăresc” al lui Bacalbașa: „la un crap care să fie cel puţin de 3 kilograme şi de culoare gălbuie, nu neagră; crapul galben este din Dunăre, pe când cel negru e din bălţi, deci are mirosul nămolului. Acest peşte nu se curăţă de solzi şi, în loc să-I spinteci pe burtă, îl despici pe spinare cu cap cu tot. Apoi, îI crestezi de sus până jos, în lung şi în lat ca să poată lua sarea pe care i-o administrezi ca şi piperul de la morişcă. După aceea, îl stropeşti cu mujdei de usturoi, îi pui deasupra mai multe felii de pătlăgele roşii, îi torni un bun untdelemn şi îl aşezi într-o tavă peste partea cu solzii. Peştele nu trebuie să stea direct pe tavă, ci, sub el să pui ori nişte scândurele subţiri, ori hârtie pergament. Peştele va sta la cuptor până se va rumeni bine, apoi îi torni peste el 250 ml vin alb. Se mai Iasă la cuptor un sfert de oră”.

Cartea de bucate 1501 feluri de mâncare, același autor Bacalbașa, ne învață cum să pregătim șalăul „Doamna Casei”: „Toacă câte o lingură de ceapă şi pătrunjel şi subţiază în rotocoale 100 grame ciuperci. Taie o pătlăgea roşie, după ce i-ai luat pieliţa şi seminţele, și o sfărâmi. Pune unt într-o cratiţă, aşază jumătate zarzavaturile, apoi peştele, în sfârşit restul legumelor. Stropeşte cu un mare pahar de vin alb, presară 2 linguri de pesmet şi adaugă bucăţele de unt. Sărează şi pipărează. Pune cratiţa pe maşină. Îndată ce a început fierberea, bagă la cuptor la foc tare şi lasă să se gratineze până ce zeamă a scăzut pe jumătate. Serveşte cu lămâie.”

Dacă, în această zi însemnată, vor sosi musafiri, vă recomand o rețetă numită „cârnăciori de raci”, ca pe timpul dumnealor Mihalache Kogălniceanu și Costache Negruzzi: Faci întâi clătite și le lași de se răcesc, apoi le tai în patru, ca să se facă cârnăciori de un deget de lung. Iei vârfuri de sparanghel, ciuperci și codițe de raci. Ciupercile să fie mai înainte înădușite cu un pic de unt, până ce se moaie. Apoi, iei toate acestea și le toci la un loc, pui puțin unt și raci într-o tigaie și-o înfierbinți. Să pui tochitura înăuntru și o lasă de se prăjește; iei de pe foc. Pui un ou întreg și un gălbenuș, să-l amesteci și lasă de se răcește puțin. Apoi, întinzi de o muchie de cuțit tocătura, o faci cârnăciori, o așezi frumos pe farfurii unse cu unt și, cu jumătate de ceas până a nu da bucate, torni puțină smântână dulce și le pui pe jăratec. De voiești, le împodobești cu codițe de raci prăjite”.

Mare bucurie mare cu asemenea prilej de sărbătoare luminată, atât în bucătărie cât și în sufragerie, sunete dulci de vioară și acorduri duioase de pian, stropită cu cele mai bune butelci păstrate în întunecimea neclintită a pivniței răcoroase. Să avem de grijă că, așa cum spunea într-o predică Părintele Cleopa,„să nu ne mâncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mânie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că suntem fiii Tatălui ceresc. De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom fi ca îngerii şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperământul aripilor lor cele îngereşti de tot răul şi primejdia. Să rugăm, deci, pe sfinţii îngeri şi Arhangheli să ne fie ajutători în viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc calzi rugători pentru mântuirea sufletelor noastre!”

Mântuitorul Iisus Hristos ținut de îngeri, icoană, secolul XVI

Calița ot Jariștea