6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei

 

Sfântul Ierarh Nicolae din Mira (280PataraLichia — 345Mira, astăzi Demre, în apropiere de KaleTurcia) a fost un episcop din perioada creștinismului timpuriu, considerat ocrotitorul copiilor săraci și, mai apoi, patron al unei sărbători a darurilor pentru toți copiii credincioșilor.

Prima minune înfăptuită de Sfântul Nicolae, mișcat de o sfântă dorire, a hotărât să plece spre a se închina la Sfintele Locuri. În timpul călătoriei pe mare, au început să sufle vânturi foarte puternice și a izbucnit o furtună înfricoșătoare și înverșunată. Călătorii și echipajul își pierduseră cumpătul și așteptau să-I înghită apele. Nicolae, însă, îngenuncheat, se ruga cu stăruință către Domnul și, iată!, miracolul s-a întâmplat. Vânturile au încetat și marea îndată s-a liniștit. Însă un marinar, care era în vârful catargului, a alunecat și a căzut pe punte fără viață. Toți s-au mâhnit și s-au jeluit că s-a pierdut o viață de om, dar, prin rugăciunile fierbinți ale Sfântului, marinarul a înviat ca și cum s-ar fi trezit dintr-un somn adânc!

După cultul Maicii Domnului, cel al Sfântului Nicolae este cel mai îndătinat la poporul român. Pentru neamul românesc de pretutindeni, Sfântul Nicolae este cel care aduce iarna, este bucuria copiilor, iar în vremurile voievodale la praznicul său, domnitorii făceau danii bisericilor şi mânăstirilor. Sfântul Nicolae a fost ocrotitorul unor bresle şi mahalale bucureştene prin bisericile „Tabacu”, „Postăvari”, „Albă” sau „Dintr-o zi”.

Despre preabunul Sfânt Nicolae se spune că, înainte de a fi învăţat a mânca, a deprins postirea. Stă scris în Vieţile Sfinţilor: „Când se apropia de pieptul maicii sale, se cu­noş­tea a fi fă­cător de minuni, hrănindu-se nu după obice­iul pruncilor ce­lorlalţi, pentru că numai din ţâţa dreaptă sugea lapte, având să dobândească cu cei drept credincioşi starea cea de dreapta. Apoi, încă a început a fi postnic ales, căci mier­curea şi vinerea numai o dată sugea lapte din ţâţă, şi atunci seara, după săvârşirea obişnuitei rugăciuni creş­tineşti…”.

 

La această mare sărbătoare, avem, însă, din nou dezlegare la peşte, așa că vom fi îngăduiți să gustăm din toate darurile apelor, pregătite cu osebită grijă și râvnă creștinească: grătar de somotei cu sos din usturoi zdrobit bine și amestecat cu puțin piper alb, zeamă de lămâie, ardei iuți tocați mărunt și praf de chimen, rulouri de știucă frumoasă cu salată de frunze de cicoare, caras mare pe pat de legume la cuptor, sardele în sos tomat cu rondele de tulpină de țelină (ce „apio” i se mai spune), șalău stropit cu miere și sos de hrean sau aluat de casă împodobit cu pește afumat, rămurele de rosmarin și cepșoare caramelizate.

…„ O, preabunule părinte Nicolae, păstorul și învățătorul celor ce aleargă cu credință către a ta folosire și cu fierbinte rugăciune te cheamă pe tine, sârguiește degrab a le ajuta. Izbăvește turma lui Hristos de lupii ce o răpesc pe ea și toate părțile creștinești le ocrotește și le păzește, prin sfintele tale rugăciuni!”

Calița ot Jariștea