Kera Calița a lansat tomul-album „Plăcerile păcătoase ale gastronomiei” la Locanta Jariștea  

Le-a fost dat Bucureștilor să-și depene povestea glorioasă în stihuirea culinară a Aurorei Nicolau, pe care lumea n-o știe altfel decât Kera Calița a Orașului Vechi, clădit pe lespezile unei pioase amintiri între Mitropolie și Mânăstirea Ivireanului. Însă, dintre filele prăfoase ale hronicii, se ridică și aromele cuhniei-bibliotecă de la Jariștea, unde se țes povești nepieritoare încă din veacul trecut. Și, astfel, la poveștile Locantei se mai adaugă una, sub forma unui nou op-album scos de Casa de presă și tipărituri Integral, pe care Kera Calița se iscălește cu țanțoșie, dăruind cu clemență norodului bunătățurile de demult, deopotrivă tămăduitoare pentru suflet și stomah.

Continuă să citești Kera Calița a lansat tomul-album „Plăcerile păcătoase ale gastronomiei” la Locanta Jariștea  

Teatrul culinar Locanta Jariștea – Premiul Restocracy pentru cel mai original spectacol de restaurant

Ca în fiecare an, la sfârșit de ianuarie, criticul de gastronomie și finul connaisseur care este George Butunoiu invită patronii marilor restaurante din București, jurnaliștii importanți, reprezentanți ai corpului diplomatic și figuri de seamă ale vieții publice la un eveniment unic – Premiile „Restocracy”, care încununează activitatea din anul precedent a instituțiilor din domeniul ospitalității. Ediția dedicată bilanțului anului 2018 s-a desfășurat la Restaurantul L’Atelier din cadrul Epoque și a constituit un adevărat festin pentru lumea bună a Bucureștilor, după cum ediția precedentă s-a ținut chiar la Jariștea Locantă.

Premiile Restocracy consacră atât arta culinară cât și atmosfera din aceste unități ale stilului de viață și bunelor manière ce fac fală urbei noastre. Jariștea, loc ce prețuiește istoria și o recompune în amănunt, conservând tradiția marilor bucătari de cuhnie „așezată”, precum Nicolas Bodislav, transformă bucătăria într-o artă a spectacolului, a fost răsplătită cu unul dintre trofeele importante ale sezonului. Nominalizată și la categoria „Cel mai bun restaurant românesc boieresc din Bucureşti în 2018”, Locanta Jariștea a fost încununată pentru „Cel mai original spectacol de restaurant din Bucureşti în 2018”, Premiul fiind ridicat de însăși Kera Calița, Jupâneasa ce se produce ea însăși seară de seară pe scena teatrului culinar, răspândind – în poveștile sale meșteșugite – parfumul florilor din grădinile de altădată ale culturii noastre, dar și istorii fandosite de amor ori curiozități și farafastâcuri ce fac deliciul comilitonilor, antrenați în magia unor seri însuflețite de muzichiia desăvîrșită a tarafului Crailor de Curtea Veche și seduși de prestațiile numeroșilor artiști din distribuția varieteului de epocă pe care îl găzduiește statornic de mai bine de un sfert de veac.

Premiile Restocracy pentru 2018

Însoțită de grămăticul Dan-Silviu Boerescu, sfetnicul său, Kera Calița, după ce a fost încununată cu laurii Premiului, s-a duelat apoi amical în prințipuri și idei cu așii gastronomiei teoretice și practice, la dejunul-dezbatere ce a urmat festivității, dând culoare discuțiilor, punctând sagace în câteva momente-cheie și imprimând distinsului conclav ceva din farmecul serilor literar-epicureene de altădată, de la Junimea ori Capșa.

Iată, în viziunea lui Maître Georges Butunoiu și a echipei de critici culinari ce o păstorește, integrala Premiilor Restocracy 2018:

  • Cel mai bun restaurant din Bucureşti în 2018 – Le Bistrot Francais
  • Cel mai bun restaurant românesc boieresc din Bucureşti în 2018 – Zexe
  • Cel mai bun restaurant cu bucătărie românească fină din Bucureşti în 2018 – Maize
  • Cel mai bun restaurant românesc tradițional din Bucureşti în 2018 – Caru’ cu Bere
  • Cel mai bun restaurant cu specific internațional din Bucureşti în 2018 – Joseph by Joseph Hadad
  • Cel mai bun restaurant italian din Bucureşti în 2018 – Poesia
  • Cel mai bun restaurant franțuzesc din Bucureşti in 2018 – L’Atelier
  • Cel mai bun restaurant japonez din Bucureşti in 2018 – Yuki
  • Cel mai bun restaurant nord-vest mediteranean (european) din Bucureşti în 2018 – Corto Maltese
  • Cel mai bun restaurant sud-est mediteranean (bucătărie orientală și nord-africană) din Bucureşti în 2018 – Sharkia · Cel mai bun restaurant grecesc din Bucureşti în 2018 – Amvrosia
  • Cel mai bun restaurant spaniol din Bucureşti în 2018 – Pata Negra
  • Cel mai bun restaurant libanez din Bucureşti în 2018 – Four Seasons
  • Cel mai bun restaurant chinezesc din Bucureşti în 2018 – Zen Garden
  • Cea mai bună bucătărie urbană din Bucureşti în 2018 – MA Bistro
  • Cel mai bun sushi bar din Bucureşti în 2018 – Ginger
  • Cel mai bun oyster & caviar bar din Bucureşti în 2018 – Le Vivier
  • Cel mai bun steakhouse din Bucureşti în 2018 – Red Angus
  • Cel mai bun restaurant de peste și fructe de mare din Bucureşti în 2018 – Mesogios
  • Cel mai bun restaurant nou deschis în Bucureşti în 2018 – Kaiamo
  • Cel mai bun Chef din Bucureşti în 2018: Alex Petricean de la Maize

și

Cel mai original spectacol de restaurant din Bucureşti în 2018 – Locanta Jariștea.

Ferice de Orașul dăruit de astre în care se întâmplă toate aceste minuni ale Lumii Noi și, deopotrivă, Vechi!

Calița ot Jariștea

O poveste din vremuri trecute

Boierul de țară Alecsandru Râpeanu nici prin cap nu-i trecea așa ceva atunci când fusese invitat la un ceai nevinovat de către viitorul său cumnat George Colțeanu. În fapt, atunci se va fi jucat însuși viitorul zburdalnicei sale surioare Zenobia. Cei cinci frați Râpeanu rămăseseră orfani de ambii părinți în adolescență, la sfârșitul anilor 1920 și custodia bunurilor familiei fusese încredințată unui unchi, mare proprietar de livezi de pruni pe Dealurile Buzăului și comerciant de spirtoase distilate, deopotrivă și lui Alecsandru, primul care ajunsese la majorat. Dimpreună, unchiul Neculai și tânărul său nepot, nărăvit și el de timpuriu în patima chefurilor și a jocurilor de noroc, dăduseră iama prin avere și făcuseră vraiște totul, încât surorile mai mici erau primejduite și puteau să se trezească peste noapte fără dotă.

Zenobia era cea mai mare dintre fetele Râpeanu și, isteață foc, trecută prin pension, vorbitoare de franceză și germană, înțelesese prea bine cum stă treaba aceasta înadins încurcată de tutore și de fratele mai mare. Fata, fire mai rebelă, inițiată deja în tainele echitației, înotului și trasului cu pușca, nu se gândea în ruptul capului să renunțe la bucățica ei de avere, circa 60 de pogoane de pământ, un loc de casă, un alt loc cu concesiune petrolieră, ceva pădure, câteva bijuterii vechi de familie și o mașină de cusut Singer, pe care măicuța ei i-o lăsase cu limbă de moarte.

Era hotărâtă să treacă pe numele ei tot ceea ce i se cuvenea, mai ales că fusese pețită de un tânăr învățător, frumușel și deștept, dar scăpătat și el. Despre George era vorba, și invitația la ceai adresată lui Alecsandru Râpeanu nu era deloc una nevinovată. George, învățătorul, știa că viitorul său cumnat este un cartofor și era pregătit să își joace cartea cu multă ambițiune, așa că, din vorbă în vorbă, după mai multe rânduri de ceai botezat cu Jamaică, l-a întrebat pe oaspetele său dacă, pentru a alunga plictiseala, să joace un pocher. „-Cum, numai noi doi? Dar n-are niciun farmec, dragă George!” „-Total de acord cu tine, Alecsandre! De altfel, ar trebui să pice doi amici de-ai mei din clipă în clipă!” Nici nu a terminat bine de rostit aceste vorbe și, în timp ce  George își îmbia musafirul cu încă o ceașcă de ceai în care amestecase romul cu dărnicie cei doi prieteni și-au făcut și ei apariția. Partida de pocher ce a urmat a fost una monumentală și bine udată cu ceaiuri și rom.

Spre ora trei dimineața, Alecsandru era curățat de-a binelea și datora o sumă considerabilă. Propusese să iscălească, în prezența celor doi martori, o chitanță de mână pentru acoperirea acestei datorii, când George i-a propus o altă soluție. „-Uite cum facem, prietene! Iscălești dumneata hârtia aceasta, îi punem în bună regulă parafa și apostilele de rigoare, după care nu îmi mai datorezi nimic, parole d’honneur…”. Hârtia cu pricina era chiar foaia de zestre a Zenobiei Râpeanu, întocmită anume după sfaturile acestei riguroase domnișoare, care nu avea deloc de gând să ajungă fată bătrână. Iar cei doi amici ai lui George veniseră pregătiți cu toate cele trebuincioase, dovedindu-se că unul dintre ei era notar, iar celălalt avocat. Strâns cu ușa și nicidecum doritor să se facă de râs în lume drept cartofor înveterat, Alecsandru a iscălit, oftând, documentul, pe care chiar a doua zi dimineață George a avut grijă să-l înregistreze la judecătorie. Nu înainte, însă, de a-i mai oferi proaspătului său aproape cumnat încă o porție zdravană de ceai cu Jamaică!

…Ceaiul acesta a făcut fericită o fată deosebită, care n-a vrut cu niciun chip să renunțe la drepturile ei. Iar obiceiul s-a păstrat în familie, peste generații, deloc întâmplător!

Calița ot Jariștea