La masă cu Ceaușescu – prima parte

Așa cum a fost scrisă și trăită istoria, așa trebuie arătată omenirii, nu putem șterge ordinea cronologică a datelor, a faptelor, a personalităților, și nici măcar a celor răi care au strivit cu nesăbuință clădiri, amintiri și-au lăsat în urmă suflete schingiuite și moșteniri schimonosite.

Nicolae Ceaușescu nu a fost niciodată un om rafinat mai ales în materie de gastronomie, și nu-și ascundea deloc originea țărănească și cerea, de obicei să i se gătească bucate ce-i aminteau de copilăria de la Scornicești, când mama lui, Lixandra pregătea masa la țăst, felurile de mâncare căpătând o aromă naturală de fum de la cenușa încinsă pe care se puneau oalele și tigăile grele de aramă…

Continuă să citești La masă cu Ceaușescu – prima parte

Istoria marilor cărți de bucate românești-a șaptea epistolă-Mihail Sevastos și Madeleine Brebu

În fine, la 1938, Mihail Sevastos  produce o documentată compilație cu titlul generic Carte de bucate, Editura Cugetarea, București, cu subtitlul explicativ „Bucatarie românească, franceză, rusească, greacească, turcească, ungurească, poloneză și germană.

Continuă să citești Istoria marilor cărți de bucate românești-a șaptea epistolă-Mihail Sevastos și Madeleine Brebu

Istoria marilor cărți de bucate românești – a șasea epistolă- Simona Racoviță, Emil Frederic și Augusta Sarariu

După C. Bacalbașa, Simona Racoviță este o altă „victimă”  de elită a Sandei Marin. Fără a beneficia de susținerea lui Păstorel Teodoreanu și tipărindu-și  cartea monumentală la Sibiu (1934, Tiparul Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană”), această remarcabilă autoare a putut fi lesne ignorată de publicul larg, iar azi este practic necunoscută.  Meniuri… pentru întreg anul cu rețetele necesare. Rețete românești și străine numără 376 de pagini și peste 500 de rețete, grupate în meniuri  complexe dedicate fiecărei zile din an!

Continuă să citești Istoria marilor cărți de bucate românești – a șasea epistolă- Simona Racoviță, Emil Frederic și Augusta Sarariu

Istoria marilor cărți de bucate românești – a cincea epistolă- Alexandru Osvald Teodoreanu Zis și Păstorel

 

„O bună carte de bucate este o treaptă de marmură în suișul spre civilizație” scria, mai apoi, Păstorel Teodoreanu, în prefața la prima ediție Sanda Marin – Carte de bucate. Cel ce a postulat rigoarea cozonacului cu aluat din 50 de ouă sau răsfățul îndoit al sărmăluțelor , în potroc de varză acră și, apoi, în vin licoros de Cotnari, nu s-a îngrijit să-și adune bibilitele sale rețete între două coperți împodobite cu semnătura autografă. Alexandru O. (Osvald) Teodoreanu – zis și „Păstorel” – nu și-a strâns textele de literatură gastronomică în timpul vieții (1894-1964). Pot fi consultate, totuși, antologiile Gastronomice, ediție de Grigore Daminescu și Valentin Borda, Editura pentru Turism, București, 1973

și De Re Culinaria, ediție de Rodica Abrudan Pandele și Aristița Avramescu, Ed. Sport-Turism, București, 1977. Continuă să citești Istoria marilor cărți de bucate românești – a cincea epistolă- Alexandru Osvald Teodoreanu Zis și Păstorel

Istoria marilor cărți de bucate românești- a patra epistolă- Ctitorii gastronomiei moderne. Bacalbașa

… A fost odată Bucureștiul cârciumioarelor pitorești, în care mititeii sfârâiau fripți de mari grataragii (meserie separată de cea de bucătar), când stropiți cu bere de la butoi, și al gospodăriilor cinstite, în care masa luată în familie, duminica, era privită cu religiozitate. Un oraș în care oamenii știau să se bucure de viață, celebrându-i valorile simple, dar trecătoare.

În jurul lui „a mânca – mâncare”, vibra o întreagă cultură, nu doar culinară, pe care cel mai bine a descris-o autorul unui tom precum Dictatura Gastronomică (1934,1935).

Continuă să citești Istoria marilor cărți de bucate românești- a patra epistolă- Ctitorii gastronomiei moderne. Bacalbașa

Istoria marilor cărți de bucate românești – a treia epistolă – Vremuri noi evropenești – Ecaterina colonel Steriady versus Ecaterina doctor S. Comșa Maria general Dobrescu

Începând cu a doua jumătate a veacului XIX, orientarea cărților de bucate este tot mai clară, făcând trecerea de la arhaismele culinare ale trecutului la noutățile bucătăriei occidentale, una cu mult mai practică. Continuă să citești Istoria marilor cărți de bucate românești – a treia epistolă – Vremuri noi evropenești – Ecaterina colonel Steriady versus Ecaterina doctor S. Comșa Maria general Dobrescu

Istoria marilor cărți de bucate românești – a doua epistolă- Izurile desăvârșite ale sfârșitului Epocii Fanariote și reîntoarcerea la masă a ațâțătorilor și pofticioșilor de mâncări, boieri pământeni, în scrierile lui Kogălniceanu & Negruzzi,Manolache Drăghici, Maria Maurer

Sosirea fanarioților a însemnat începutul unui veac de voluptate pentru Principatele Dunărene. Epopeea fanariotă în Țările Române a durat mai bine de un secol, de la pedepsirea răzvrătiților voievozi pământeni Brâncoveni, Cantacuzini și Cantemiri până la slugerul Vladimirescu. Secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea se arată drept una dintre cele mai ciudate perioade din istoria noastră, un amestec deopotrivă ispititor și, pe alocuri, dezgustător, când de înălțare când de desfătare, de emancipare și decadență, de inovație culturală și stilistică grefată pe o structură arhaică. Pe baza acestei combinații de lichioruri fine și praf de pușcă, începeau să se surpe temeliile sufletului valah destul de turcit, leatul modernității românești mijind încă nelămurit și prepuielnic… Continuă să citești Istoria marilor cărți de bucate românești – a doua epistolă- Izurile desăvârșite ale sfârșitului Epocii Fanariote și reîntoarcerea la masă a ațâțătorilor și pofticioșilor de mâncări, boieri pământeni, în scrierile lui Kogălniceanu & Negruzzi,Manolache Drăghici, Maria Maurer