Crochete de cașcaval


Casa povățuitorului, Gheoghe Lazăr, i-a fost cumpărată de elevul și urmașul său la școala de la Sfântul Sava,Ion Heliade Rădulescu. În locul folositului de Lazăr, scriptorium, s-a instalat tiparnița de a scos „Curierul Românesc” și constituția proclamată în fața românilor la Islaz, în marginea Romanaților. Continue reading Crochete de cașcaval

Gogoșele (bulete) de cașcaval

Bătrânul dascăl și apostol al românilor, Gheorghe Lazăr își depăna fuiorul uitării în casa înecată în frunzele viței de vie, între vii și livezi în marginea oborului vechi. Aici, la casa lui, Gheorghe Lazăr de pe strada Ziduri Moși, printre cărți, instrucțiuni școlare și filozofii, aproape în fiecare după-amiază sub ciripitul graurilor și mierlelor se desfăta cu bulete de cașcaval- slăbiciunea grămăticului. Continue reading Gogoșele (bulete) de cașcaval

O petrecere de duminică din anii 1960

 

Tata-Mare, Nicolaev, era un gurmand și un gourmee, făcea o adevărată sărbătoare din prânzurile de duminică. Săptămânal, era invitată toată familia ( numeroasă de altfel, unchi, mătuși, veri, nepoți, cumetrii, fini, nași) și, din primăvară până în toamnă, se mânca în curte sub un nuc uriaș ce ținea răcoare și umbră, dorită de noi toți. După pupăturile de revedere, masa începea cu antreuri din pește: creveți roz, salată de hamsii cu ceapă și măsline, guvizi prăjiți, inele de calamari, ficat de morun, batog de cegă, icre roșii de Manciuria, unt de sardele afumate, după care soseau fierbinți atunci făcute, plăcinte cu carne, mustind în grăsime și piperată din belșug, roșii mari umplute cu salată de vinete, ouă umplute cu pate de ficat, ardei copți, măsline și brânză de oi, de capră, scoasă de la putină, că doar piața lui Donescu era alături. Continue reading O petrecere de duminică din anii 1960

Potcoave de crap saramură

Se spun multe despre păcatele bucureștenilor, cum că ar fi zavergii, căuzași, dedați lenii și clevetirii, și mult plecați spre cele ale gâtlejului și ale pântecului.

Cine poate să știe de-i drept, dar mărturii din vechime avem: cum petreceau în jurul unei mese întinse de pește, că era burtă de crap saramură, că era crap pescăresc, iahnie de crap, crap rasol, crap cu ceapă, crap în aspic, crap plachie, crap cu vin negru, crap Alsacian, crap cu ciuperci, crap umplut, ei turuiau și sporovăiau în timp ce turnau pe gușter adecă pe gât vinuri albe de la așezămintele Vrancei. Continue reading Potcoave de crap saramură

Borș de pește mânăstiresc

În 1796, curtea domnitorului Alexandru Moruzis, s-a retras la fereală în pădure, la mânăstirea Cotroceni.

Într-una din zile, beizadelele Dimitrios, Nikolaki și Gheorghios, la preumblarea prin pădurea mânăstirii, luminați de Panaghia, au găsit un izvor cu apă limpede și curată ca apele Trapezuntului.

La așa descoperire, călugării mânăstirii Cotroceni au pus la foc în cuhnia zidită de cărămidă peste cărămidă, cu hornul înalt de 14 metri, un borș de pește din crap lucios adus de la Dunărea cea lată.

Crapul de 9 kg încă se zbătea când solzii în culori de argintiu și sidefiu s-au răzuit cu un cuțit lat, bine pilit. Alături cazanul bisericesc s-a umplut cu apă, o lingură de sare grunjoasă unde s-au trântit:cozile rămase de la șalăul adus c-o zi înainte, coada de la crap și pe deasupra 2 kg de cărășel. Când au fiert bine s-au strecurat toate printr-o sită mai rară să curgă peștele fiert fără oase.

Într-o șaică se fierb legumele abia culese din grădină: 2 morcovi mari, 2 țeline mijlocii, 3 ardei grași cu cotor cu tot, 3 cepe sănătoase și tulpinele de la 3 legături de leuștean. După ce au fiert se pun 2 litri de borș de tărâțe, zeama strecurată și căpățâna de somn în greutate de 4 kg. Când au bolborosit toate, blajinii călugări, au adăugat 2 linguri mari de mujdei de usturoi, un polonic de oțet și au mai fiert ciorba un sfert de ceas; făcând semnul crucii au presărat frunzele de la 3 legături de leuștean.

Candele de bronz pâlpâiau și luminau icoanele de pe pereții trapezei și domnul Alexandru Moruzis, minunat de norocul luminaților coconi, a dat hrisov, și Cișmeaua s-a numit a Beizadelelor, loc de dănțuială și încântare pentru locuitorii orașului.

Până s-a scris hrisovul, domnul, coconii și invitații, toți în număr de 12, au sorbit cu nesaț borșul de pește alături de o mămăligă mare galbenă ca lumânările din mânăstire, ardei lungi, verzi și iuți, fericiți de Cișmeaua Beizadelelor și plini de mulțumirea gustului lumesc al zamei de pește.

Kera Calița

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

Tortul de bezea Kiseleff

La ridicarea în scaunul domniei, Bibescu Vodă a recomandat Obșteștei Adunări ca poporul român, recunoscător, să-și arate admirația pentru generalul conte Pavel Kiseleff, ce cu pricepere și înțelepciune a condus Principatele în timpul ocupației muscălești. Iar Obștea Adunare a votat atunci cu entuziasm fondul de 15,000 de galbeni pentru ridicarea statuiei contelui guvernator.

Bătrânul conte Kiseleff a mulțumit de la Paris pentru cinstire, dar a recomandat ambasadorilor români construirea unui șir de cișmele publice spre păstrarea numelui său. Și drept urmare s-au construit cișmelele și grădina din nordul orașului, străbătută de drumul pietruit ce s-a numit șoseaua Kiseleff.

Totodată a rămas în amintirea poporului român și tortul de bezea adus din capitala Țarului, tort pregătit de Prințesa Bagration și apoi admirat și aranjat la toate sărbătorile de toate boieroaicele Valahiei.

Blatul se prepară din 8 albușuri și 500 grame de zahăr care se bat pe foc mic cu coajă de lămâie rasă, apoi această compoziție se lasă o oră la rece. Se coc patru foi pe dosul unei cratițe (pe o foaie de pergament unsă cu unt) la pâlpâirea unui foc abia întrezărit. Cele patru foi de bezea se răstoarnă pe o planșetă și pergamentul se jupoaie după ce s-a răcit puțin.

Crema se face din 2 pachete mari de unt, 100 grame de cacao de cea mai fină marcă, 300 grame de zahăr, 150 ml lapte, o lingură făină, 4 gălbenușuri care se amestecă și se bat cât te țin puterile. La sfârșit se ard 2 linguri de zahăr cu 60 de nuci și se rostuiesc foile de bezea cu crema și se orneaza după imaginația fiecăruia.

Acum firesc, ne întrebăm ce conte guvernator și din care capitală a lumii, ne-o fi transmis de curând, ca de obicei, o altă blândă rugăminte sau o rețetă de tort cu așa mare cătare.

Kera Calița

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism