Cornulețe fragede cu smântână umplute cu rahat

 

În anul 1848 poporul s-a adunat pe 15 iunie pe Câmpia Filaretului spre proclamarea constituției și sfințirea stindardelor naționale. Guvernul, clerul, garda națională și poporul au jurat solemn pe constituție. Iar clubul oamenilor de presă (pe atunci numit mai modest corporația tipografilor) a împărțit dintr-un car cu boi împodobit cu panglici tricolore foi volante cu poezele patriotice și cornulețe cu rahat turcesc.

Elemente: 250 grame unt proaspăt, 250 grame smântână, 500 grame făină, puțină sare, o păstaie de vanile și 300 grame rahat turcesc de toate culorile. Continuă să citești Cornulețe fragede cu smântână umplute cu rahat

Chec cu nucă, rahat, stafide și cacao

 

Acolo, unde calea Șerban Vodă  se întretaie cu șoseaua Viilor, mitropolitul Filatret al II-lea a pus de s-a construit un chioșc de priveală, unde fântâna era mare cât o casă cu două etaje și pe tavan erau săpate în marură albă cele 12 semne ale zodiacului. Peste liniștitul loc al mitropolitului Filaret, pe câmpia Libertății unde la 1848 căuzașii au pornit cu revoluția de l-au scos din scaun pe Vodă Bibescu. Continuă să citești Chec cu nucă, rahat, stafide și cacao

Budincă de griș în zahăr ars

 

Jupâneasa Marghioala Procopoaia avusese de mică dragoste pentru cele sfinte și aplecare spre viața monahală. Hagialâcul la Ierusalim, datoria sfântă a oricărui credincios, nu s-a putut îndeplini, știută fiindu-i slăbiciunea de picere. Dar sufletul cel mare al jupânesei Marghioala se mai potolea din setea de cele sfinte a oiței dreptcredincioase, înșirând în fiecare sâmbătă parastase pline de colaci, colive, vinuri roșii și budinci de griș. Se știe că grișul se pisează din miezul bobului de grâu ce poartă trăsăturile Maicii Domnului.

Jupâneasa destoinică orânduia pentru budinca de griș: 4 ouă, 10 linguri cu vârf de zahăr, 300 grame griș, 1,5 litri lapte, rom și coaja rasă de la o lămâie și-o portocală, un praf de sare și un praf de copt. Continuă să citești Budincă de griș în zahăr ars

Sul de creier

Fiica domnitorului Radu Șerban, Elina, soție a marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a căpătat într-o viață lungă cinci fete și șase băieți.

Și după datina principatului, fetele și-au luat la măritiș partea cuvenită din averea părintească, iar restul satelor și a pământurilor a fost împărțit în bună liniște și pace băieților clironomi, de marea postelniceasă Elina Cantacuzino, rămasă văduvă și retrasă la moșia baștinei sale – Mărginenii. Continuă să citești Sul de creier

Muschiulet de porc invelit in costita afumata copt in frunza de laptuca cu zarzare la cuptor

A fost in vremea de cumpanire dreapta si cinstita a Brancoveanului, cand era fidel supus Sublimei Porti si il uita pe imparatul de la Viena. A hotarat Maria Sa sa-si taie ulita dreapta prin maidanele si mahalalele targului, de la curtile cele vechi. Ordinul a fost dat si ispravnicia treburilor dinnauntrul a purces la treaba odata cu serbarea de la curtea Brancoveanului, langa Mitropolie. Printre zecile de bunatati culinare, servite la sarbatoarea de piatra de temelie, cel mai ravniti au fost muschiuletii de porc inveliti in costita afumata copti  in  frunza de laptuca cu zarzare la cuptor. Continuă să citești Muschiulet de porc invelit in costita afumata copt in frunza de laptuca cu zarzare la cuptor

Souffle cu castane

Beizadea Dimitrie, a fost trimis școlar de tatăl său Constantin Vodă Cantemir în capitala lumii, la Stambul, cum a trecut puțin de 13 ani. Tânărul prinț a învățat la Academia Patriarhiei ortodoxe din Fanar, și spre seară își avea clipele de taină în grădina saraiului din Galata unde se lăsa învăluit de lumina fermecată a lunii. La Stambul, în fiecare zi, beizadea Dimitrie mânca souffle de castane, zaharicală levantină jinduită și râvnită peste poate. Slugile curățau castanele, cam 500 grame, le opăreau pentru a scoate a doua piele și se aruncau într-o cratiță cu apă fierbinte ca să nu se răcească. Când erau gata fierte, se scurgeau și se treceau printr-o sită foarte, foarte fină. Pregăteau un kap (cratiță adâncă) unde puneau piureul de castane și-l amestecau pe foc cu 80 de grame unt, adăugau apoi 80 de grame zahăr după care retrăgeau de pe foc kap-ul și într-o clipită trânteau unul câte unul 4 gălbenușuri, presărau vanilia în pudră și la urmă cele 4 albușe în zăpadă cu romul odată. Într-o formă rotundă de budincă cu turnul gol pe mijloc, unsă cu unt și zahăr peste tot pe dinăuntru, vărsau  amestecul și umpleau trei sferturi forma după care vasul se punea  într-o cratiță mare de apă la bain-marie și se lăsa să fiarbă în jur de 40 de minute. În timp ce budinca creștea în jur de 5 cm peste formă, alte slugi frecau o cremă de ciocolată care se potrivea foarte bine cu castanele. Se mai nimerește la souffle un sos de gem cald de caise mai subțire asezonat cu rom. Când budinca se scotea din formă, se servea ori cu sos de ciocolată ori cu sos de caise, după pohte și năluciri. Continuă să citești Souffle cu castane