Corvină la cuptor cu creveţi şi piurea de ţelină

 

În saloanele Vienei, candelabre melancolice îşi înecau scânteierile şi aleanul în unda Dunării albastre; iar tinerii ofiţeri imperiali îndrăzneau să bată din carâmbi în faţa nubilelor prinţese ieşite la primul lor bal adevărat. Tremurau ca oglinzile mărilor, zecile de feluri de preparate pe mesele încrustate cu sidef şi opal, dar, numai unul închipuia gustul Mediteranei; corvina întreagă la cuptor ce plutea şi ea pe tăvile cu toarte răsucite peste doriţii creveţii şi piureaua de ţelină. Continuă să citești Corvină la cuptor cu creveţi şi piurea de ţelină

Biftec Tartar

În octombrie 1918, la Viena, un tânăr ofiţer român de artilerie din regimenul chezaro-crăiesc, de la Orăştie, a strâns 4000 de ostaşi români şi le-a cerut jurământ de credinţă pentru patria Transilvaniei.

La sfânta cetate de slavă şi durere a neamului nostru, Alba Iulia, ofiţerul român, în vizită la o serată, s-a desfătat cu un gen ciudat de “culinae praefectus” al vremii numit biftec tartar. Continuă să citești Biftec Tartar

Jumări de raţă

Vremea voevodului Grigorie Vodă Ghica a fost în cugetul şi vorba raialei, „domnia de aur”, de linişte şi pace.

Şi  cum toate lucrurile bune au un sfârşit, la 1828 trimisul ţarului, generalul conte Paul Dimitrievici Kiseleff, adjutant imperial, a poposit la Bucureşti să sfârşească în taină cu Vodă Grigorie temeinica lucrare a Regulamentului Organic. Continuă să citești Jumări de raţă

Ţambal de porc dâmboviţean

Cam pe vremea lui Vodă Cuza, bucureştenii, în hanurile vremii, când era la mare trecere un fel de gătelniţă din coaste de porc cu fasole iahnie poreclit „ţambale de porc”, se îmbulzeau când la Hanul cu Tei, când la Hanul de la Sfântul Gheorghe, când la Hanul Galben, când la Hanul Catrişoaiei. Continuă să citești Ţambal de porc dâmboviţean