Borș de miel

 

Era în obiceiul pământului ca de Sfintele sărbători de Paște să se fiarbă borș de miel la masa de prânz, pentru deschiderea stomacului după postul cel lung. Secretul unei ciorbe de miel este știut de demult, de când păstorii își urcau turmele la munte. Fără căpățână, gât, picioare, coaste, coada, mațe și multă carne de miel, – toate cântărite la balanță în greutate de 3 kg – fiertura nu are cătare. Ciobanii din Pind și Gramos nu mănâncă ciorba fără să fie dreasă cu 500 grame de smântână grasă, 10 ouă de curcă, 2 litrii borș de casă și 3 legături de leuștean din grădină. Păstorițele, cu repezeală,vâră la fiert odată cu carnea, 3 morcovi întregi, 4 cepe albe uscate și sare după gust. După rugăciune, familia păstorului cu pruncii cu tot, în număr de zece, spun repede o rugăciune și după trei cruci, lângă candela aprinsă, înfulecă din borșul de miel cu sufletul împăcat că noaptea ce-a trecut au stat la slujba de Înviere a bisericii din sat.

Kera Calița

Istorisirile Kerei Calița le mai afli și pe site-urile BucatarescuAntena SatelorVacanțierulCarneteGastroart și Presa de Turism

Stufat de miel

Bătrânii satelor din valea numită Suha Mică, sub poala muntelui Pahomie, știau de la moșii lor : în noaptea cea sfântă a Învierii, paltinul sădit de însuși Măria Sa Ștefan se umplea de lumină și un sâmbure de foc scobora aprinzând lumânările de ceară galbenă din mâinile ciobanilor, aspre și bătătorite de trudă. A doua zi de Paște, la mânăstire, se întindea masă de sărbătoare la trapeză și arhondaric, cu galbeni cozonaci, pască plină de brănză dulce și grasă, ouă roșii vopsite cu migală și stufat de miel gătit după canoanele bisericești, adecă cu carne multă. Continuă să citești Stufat de miel

Friptură de miel rece

La praznic, după ce însuși Preasfințitul Mitropolit al țării l-a uns cu mir și i-a urat vlăstarului voevodal „înțelepciunea regelui Solomon și măreția regelui David”, toate stările Bucureștilor      s-au veselit foarte în jurul meselor întinse cu de toate ale gurii, dar mai cu osebire, în jurul fripturilor de miel. Continuă să citești Friptură de miel rece

Cighir

Acolo, în munții Epirului, un cioban cu turma săracă și-a luat soarta în mâini, și-a părăsit adăpostul și s-a dus alișveliș între Țarigrad și Adrianopole. Numele feciorului cu oi puține era Panu Meitani, care din negoț în negoț prinde bunăstare și lasă fiilor săi Ștefan și Gheorghe moștenire, groasă avere și un rețept numit cighir de-i zicem noi azi drob de miel. Continuă să citești Cighir

Cunună din cotlete de porc

Cei întorsi de la cele școli înalte, alde Mihail Kogălniceanu, alde Anastasie Panu, Vasile Alecsandri, Alecu Cuza, Lascăr Catargi și Costache Negri se adunau pre la casele dumnealui Mihalache Cantacuzin Pașcanu ori la monastirea Slatina sub mâna prefericitului Calinic Miclescu și, auzi poznă, cereau drepturi civile pentru toate stările și Unirea, unirea cu frații lor. Preafericitul Calinic Miclescu, la Slatina, mânăstirea lui Lăpușneanu, și-a dus invitații în trapeză pentru a desluși ițele politice punându-le pe masă Coroană din cotlete de porc. Unioniștii cei de față, au cerut rețeptul și cele trebuincioase felului de friptură, că mult le-a gâdilat papilele . Continuă să citești Cunună din cotlete de porc

Salata A la Russe

În frământatul secol al XIX-lea, un anume Ghica, s-a viclenit împotriva Padișahului și, spre scăparea capului, a fugit în Împărăția muscalilor.

Înălțimea Sa Țarul a toate Rusiile l-au strâns la pieptul său primitor pentru nobila obârșie a Ghiculeștilor și l-au învălit în strălucitoarea uniformă a generalilor de brigadă din armia rusească. Aci, boierul Ghica cu sireaua până la Bizanț, a învățat la nobila curte a Țarului o salată numită A la Russe, pe care a scris-o pentru viitorime. Continuă să citești Salata A la Russe

Sos Tartar

Este un preparat în stil tătar cu multe mirodenii, originar de la nogaii din Hoarda de Aur, cunoscuți în istorie ca oameni iuți în mișcări, cruzi,mari viteji și războinici neîntrecuți.

„Tartarul” a fost legat de multe ori și cu „iadul”, iar numele de „tartar” îl poartă și biftecul pregătit din carne crudă de vită, tocată numai cu satârul în manieră tătărească, cum îl mâncau nogaii pe timpul migrației lor. Continuă să citești Sos Tartar