Bucureştii

IMG_8582

Conu Victor Eftimiu îşi purta cu multă distincţie şi bonomie trupeşa-făptură. Obişnuia a spune despre sine:
„Am fost director general al teatrelor la vârsta de treizeci de ani. Şi apoi, toată viaţa, n-am mai fost nimic. Tocmai peste alţi douăzeci şi ceva de ani, am fost a doua oară chemat în acelaşi post. Eram plafonat. Nu e nimic mai trist în lume decât să fii încă din tinereţe plafonat, aşa cum am fost eu.” Continuă să citești Bucureştii

Domn pământean

7ART 0028După multe răsbeluri, purtate pentru triumful ortodoxiei peste obcina românilor, ortodoxie numai după strâmba socotință rusească, umbra lui Allah pe pământ, Padișahul de la Stambul, se învoi a restabili domni pământeni în Țările Române. Sosi Împărăția de la Camenița la Hotin în anul 1672, pe dată a chemat Vizirul pre boierii țării și i-a poftit a pune domn dintre dânșii. S-au aleseră mai mulți, dar ajunși în fața Înălțimii Sale Sultanul, acesta zise: „Dumneata îmi placi, Dumneata vei fi Domnul Moldovei!” și se alese domn cel mai puțin învățat, cel mai sărac dintre ei, dar și cel mai puțin aplecat spre cleveteli muscălești, pe marele logofăt Ioniță Sandu Sturdza. Pare-se se auziseră vorbele domniei sale la venirea rușilor în țară: „Nici n-am râs când au venit, nici n-oi plânge când s-or duce”. Continuă să citești Domn pământean

Kera Caliţa – Jupâneasa cu 300 de pălării

IMG_0099Este contemporană cu noi dar a decis să trăiască într-o altă epocă şi să-şi transforme viaţa într-un alt fel de spectacol. Rochii de bal, bjuterii şi accesorii pompoase, bijuterii din argint vechi şi un restaurant în are recreează atmosfera Bucureştiului interbelic.

Facem un salt în timp şi o întâlnim pe Laura Nicolau, sau Kera caliţa, pentru a intra în atmosfera Bucureştilor de altadata, într-o locantă cu aerul vremurilor lui Caragiale. Continuă să citești Kera Caliţa – Jupâneasa cu 300 de pălării

Ajunul Crăciunului 2015

IMG_0099An cu încercări şi aridicări la ceruri, 2015 lasă o clipă de linişte şi bucurie pentru naşterea Celui ce mângâie sufletele celor greu încercaţi. În ajunul scoborârii în iesle, umilita Locantă Jariştea din str George Georgescu nr 50 a urbei Bucureştilor îşi deschide porţile în jurul orelor 8 ale serii pentru toţi cei ce aşteaptă venirea Lui cu dragoste şi speranţă. Continuă să citești Ajunul Crăciunului 2015

Veniți, privighetoarea cântă iar…

IMG_4018 Kera Calița se prepară de o altă față a locantei Jariștea, după chipul noilor vremuri. Se înregimentează cu Bodislav Nicolas, baș-bucătar, a cărui poveste o publică pentru-ntâia oară. S-a reîntors la cuibul lui, precum berzele călătoare. Se naște un nou meniu, cu rețete uitate.

Nicolas Bodislav
Șef-bucătar al Jariștei

Încă din vremea învățăturii, când „mesele” restaurantelor se socoteau după codul franțuzesc, în anul 1965, Nicolas Bodislav și-a început greaua ucenicie la prea cunoscutul hotel-restaurant „Lido”.
Fără zarvă, cuminte, sîrguincios și aplecat, zi de zi și noapte de noapte, a învățat arta gastronomică de la Ion Tutilă, cel sobru și măreț, ales bucătar al Bucureștiului. Continuă să citești Veniți, privighetoarea cântă iar…

Focul cel Mare

IMG_8718Multe şi nenumărate au fost pârjolurile ce au înnoit mereu cetatea Dâmboviţei, cel mai mare, rămas în cronică drept „focul cel mare” a fost unul singur, cel aprins în ziua de Paşti din anul 1847 şi a ţinut până dincolo de Rusalii şi a pârjolit o mare bucată din târg. A început din streaşina casei cluceresei Drugănescu, unde iubitul său fiu şi-a descărcat puşcociul, undeva lângă biserica de jurămînt şi s-a întins pe toată Uliţa Franţuzească, Uliţa Nemţească, a trecut peste Lipscani, peste hanul de la Sf.Gheorghe Nou, peste Uliţa Bărăţiei, peste Uliţa Sfinţilor până la biserica Sf.Ştefan. Focul a ţinut aproape o lună de zile. Numai în văpseaua de roşu au ars 7 biserici, 10 hanuri, 1067 de prăvălii şi 130 de case, văpseaua de negru a fost atinsă mai puţin (adică domeniul primarului Piedone), 5 biserici, 75 de hanuri şi 390 de prăvălii. Au ars întru totul 2000 de lăcaşuri şi s-au prăpădit 15 suflete. Continuă să citești Focul cel Mare

La puşcărie

IMG_8729 Coana Anuţa Lătescu-Balş, soaţa dumnealui hatmanului Iordache Lătescu şi fata dumnealui hatmanului Teodor Balş, venea din neamuri; păreţii conacului domniei sale arătau portretele moşilor, începând cu marele logofăt al Moldovei din vechime, Teodor Balş, trecând prin Constantin, mare logofăt, Ionaşcu, mare vornic, până la tatăl său, hatmanul Teodor Balş. Se ştia că se trage din conţii de Balsa ai Neapolelui, scoborâtori la rândul lor din comiţii de Baux, din vremea regilor merovingieni.

Moştenise coana Anuţa moşii fără număr, era stăpână peste domeniul Neamţ cu pădurile şi oraşele sale, Piatra şi Neamţul. Îşi administra singură uriaşa avere, era mai tot timpul în şaretă sau călare, fără de uitarea partidelor de “preferance” şi a soirelelor din lumea bună. Desigur, purta destule procese cu megieşii răzeşi, ce se socoteau după hrisoave străvechi asemeni domniei sale, „auzi obrăznicie!”. Continuă să citești La puşcărie